Pentru a treia zi consecutiv, Miercuri, țările UE nu au reușit să ajungă la un acord asupra unui nou pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, obligîndu-le să înghețe temporar plafonarea prețului țițeiului rusesc pentru încă o săptămînă, scrie POLITICO.
Ambasadorii au amînat discuțiile suplimentare pînă pe 22 Iulie, fiind de acord să mențină temporar plafonul prețului petrolului la 44,10 dolari pe baril pînă pe 23 Iulie, au declarat doi diplomați UE familiarizați cu această chestiune.
Irlanda, care deține în prezent Președinția rotativă a Consiliului UE, a programat o nouă reuniune a ambasadorilor UE pe 22 Iulie.
Fără o altă prelungire săptămîna viitoare, plafonul va crește automat, deoarece prețurile petrolului au crescut din cauza războiului din Iran, oferindu-i președintelui rus Vladimir Putin un cîștig neașteptat. Comisia Europeană este obligată prin lege să recalculeze plafonul de preț după 15 Iulie, dar noul plafon ar intra în vigoare abia pe 1 August, oferind Executivului o oarecare marjă de manevră.
Era a treia zi consecutiv în care miniștri sau ambasadorii UE se întîlneau, dar nu reușeau să ajungă la un acord asupra celei de-a 21-a runde de sancțiuni impuse ca urmare a războiului de agresiune de patru ani al Rusiei împotriva Ucrainei.
UE se luptă să mențină unitatea în privința sancțiunilor, chiar dacă Ucraina ripostează împotriva Rusiei cu o campanie de drone care provoacă pierderi masive și atacuri de mare amploare, distrugînd mai multe rafinării de petrol. Reacția Kievului a dus la penurii extinse de combustibil în Rusia și a forțat Moscova să caute motorină pe piețele mondiale pentru import.
Deoarece sancțiunile necesită unanimitate între cele 27 de capitale ale UE, Guvernele naționale își pot pune un preț pe acordul prin solicitarea altor concesii. Fostul prim-ministru ungar Viktor Orbán a fost un blocant notoriu al unui astfel de sprijin pentru Ucraina, deși se spera că Budapesta se va dovedi mai puțin obstructivă după ce a fost înlăturat de Péter Magyar la începutul acestui an.
De data aceasta, însă, Austria și Grecia au ieșit din ascunzătoare pentru a da o bătaie de cap procedurilor. Viena a propus un acord în baza căruia banca austriacă Raiffeisen ar fi despăgubită pentru ceea ce numește exproprierea ilegală de 2,44 miliarde de euro a operațiunilor sale din Rusia. Cererea ar implica confiscarea și vînzarea a 2,1 miliarde de euro în active rusești blocate situate în Austria; proprietatea aparține în cele din urmă unei companii deținute de oligarhul rus Oleg Deripaska, un beneficiar al exproprierii Raiffeisen.
Conform planului, susținătorii acestuia spun că o parte substanțială din fondurile recuperate ar urma să fie investită într-un fond de reconstrucție pentru Ucraina. Pe termen lung, Viena speră că această măsură va descuraja Moscova să confiște din nou filialele rusești ale companiilor din UE.
Deși ceilalți ambasadori au fost reticenți în a susține ideea, trei persoane care au cunoștințe despre discuții au declarat pentru POLITICO că s-a găsit o soluție Marți, dar au refuzat să ofere detalii suplimentare.
Între timp, Grecia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la restricțiile anterioare impuse de UE privind comercializarea gazelor naturale lichefiate rusești, după ce s-a convenit asupra unei interdicții în Octombrie 2025. Aceste probleme nu au fost încă rezolvate, potrivit persoanelor cărora li s-a acordat anonimatul pentru a discuta despre discuțiile cu ușile închise.
Printre modificările anterioare aduse celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni s-au numărat eliminarea unei interdicții propuse privind importurile de pește rusesc și slăbirea restricțiilor privind acordarea vizelor foștilor militari ruși.
În ciuda amînărilor repetate, cel de-al 21-lea pachet este în general considerat unul solid. Acesta include 250 de noi liste de persoane implicate în efortul de război al Rusiei și ar sancționa, de asemenea, mai multe bănci și nave legate de contrabanda cu petrol.
Gabriel Gavin a contribuit la reportaj.
