Datoria Guvernului american a depăşit pentru prima dată pragul simbolic de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor publicate Miercuri de Ministerul Finanţelor, pe fondul creşterii costurilor de împrumut, scrie AFP.
După ultima emisiune de obligaţiuni de Marţi, datoria Trezoreriei americane se ridică acum la 40.047 miliarde de dolari, ca urmare a unei creşteri atît a împrumuturilor legate de sănătate şi de asigurările sociale, cît şi a dobînzilor plătite.
Este o creştere mai rapidă decît se preconiza, Biroul Congresului pentru Buget (CBO) estimînd pînă acum că datoria Guvernului federal se va situa în jurul valorii de 39.400 miliarde de dolari pînă la sfîrşitul anului.
Aceasta survine într-un moment în care îngrijorările legate de inflaţie, în special pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu şi al creşterii vertiginoase a preţurilor la energie, au împins costurile împrumuturilor la niveluri nemaiîntîlnite de ani de zile.
Randamentul obligaţiunilor de stat pe termen lung (30 de ani) a atins astfel Marţi cel mai ridicat nivel din 2007. Acest lucru obligă statul să cheltuiască din ce în ce mai mult pentru a se refinanţa, agravînd totodată gradul său de îndatorare. Ministerul Finanţelor a intervenit Miercuri, anunţînd răscumpărări mai ample de obligaţiuni pe termen lung începînd din Septembrie, ceea ce a liniştit investitorii şi a determinat o scădere a ratelor dobînzilor.
„Este bine cunoscut faptul că statul federal înregistrează un ritm de creştere a deficitului care nu este sustenabil”, a subliniat Jessica Riedl, specialistă în buget la Brookings Institution.
Datoria ţării s-a dublat cu mult de la criza financiară din 2008 şi reprezintă în prezent un raport de aproape 125% din produsul intern brut (PIB) al Statelor Unite. În timp ce deficitele cuprinse între 3% şi 4% din PIB erau odinioară un motiv de îngrijorare pentru pieţele financiare, Riedl a subliniat că aceste niveluri se apropie acum de 6% pînă la 7% din PIB. „Acest lucru a sporit nervozitatea pieţelor”, a adăugat ea.
Donald Trump a promis, pe parcursul celor două mandate ale sale, să reducă cheltuielile guvernamentale şi să diminueze deficitul anual.
Ministrul Finanţelor, Scott Bessent, a declarat că obiectivul său era de a reduce deficitul american la 3% din PIB. Acesta s-a adîncit însă în ultimele luni, în special din cauza rambursării taxelor vamale către întreprinderi, anulate de Curtea Supremă în februarie. Reducerile de impozite şi cheltuielile militare, în special cele legate de conflictul cu Iranul, au înghiţit, de asemenea, multe miliarde de dolari. Analiştii subliniază că nu există un nivel al datoriei publice raportat la PIB care să declanşeze automat o criză.
