La 35 de ani, Ulrich Siegmund visează să conducă spre victorie Alternativa pentru Germania (AfD), un partid anti-imigranţi, rusofil şi favorabil lui Donald Trump, care se află în fruntea sondajelor de luni de zile. În spatele zîmbetului său şi al uşurinţei cu care se descurcă pe reţelele sociale, Ulrich Siegmund urmăreşte un obiectiv istoric: să devină primul lider de extremă dreaptă din perioada postbelică care să conducă o regiune germană. Acest lucru nu a fost însă fără a declanşa manifestaţii în Saxonia-Anhalt, unde 6.000 de persoane şi-au exprimat Sîmbătă refuzul de a-l vedea ajungînd la putere.
Apărut recent pe prima pagină a prestigiosului săptămînal Der Spiegel sub titlul „Cel mai periculos om din Germania”, Ulrich Siegmund a reacţionat cu ironie, publicînd un videoclip în care semnează revistei şi căreia îi promite să dezvăluie, după alegerile de Duminică, suma plătită pentru o astfel de reclamă.
La 35 de ani, el visează să conducă spre victorie Alternativa pentru Germania (AfD), un partid anti-imigranţi, rusofil şi favorabil lui Donald Trump, care de luni de zile se află în fruntea sondajelor – cu aproape 20 de puncte în prezent -, în faţa conservatorilor conduşi de cancelarul Friedrich Merz şi de actualul lider al landului Saxonia-Anhalt, Sven Schulze.
De cîteva săptămîni, acest orator cu peste 500.000 de abonaţi pe Instagram (principalul său adversar, Sven Schulze, are 11.400) cutreieră regiunea sa natală, făcînd selfie-uri şi semnînd autografe pe căni şi tricouri cu chipul său. Fie că este vorba de o plimbare cu Simson, o mică motoretă devenită simbol al identităţii Est-germane, de o alergare uşoară sau de sărbători cu cîrnaţi şi castele gonflabile pentru copii, el strînge mîini şi oferă uneori bere, fiind întîmpinat ca un fel de vedetă rock de o mulţime de oameni de toate vîrstele.
„E ca un prieten bun”, declara recent, pentru AFP, un participant în vîrstă de 19 ani la unul dintre evenimentele pe care le organiza. O mărturisire care ilustrează cît de bine ştie să se promoveze acest om politic zvelt, cu ochi albaştri şi o şuviţă de păr căruntă pieptănată pe o parte.
După un stagiu de ucenicie în comerţ şi studii de psihologie economică şi managementul afacerilor, a fondat la Berlin o companie specializată în distribuţia de parfumuri de ambient, înainte de a se întoarce în ţinutul său natal, Saxonia-Anhalt. Născut la trei săptămîni după reunificarea Germaniei în 1990, a crescut în pitorescul oraş medieval Tangermünde şi a fost martorul idealizării crescînde a RDG în rîndul concetăţenilor săi din Est, care uneori flutură la mitingurile sale vechiul steag al Germaniei comuniste.
O „nostalgie” pe care ştie să o exploateze, valorificînd sentimentul de nedreptate al alegătorilor săi, care se consideră trataţi ca cetăţeni de mîna a doua de către compatrioţii lor din Vest, consideraţi privilegiaţi, şi în faţa imigranţilor presupuşi a fi favorizaţi. Fost membru timp de şase ani al partidului conservator, cel al cancelarului Helmut Kohl, care le promisese cetăţenilor RDA un viitor înfloritor, Ulrich Siegmund s-a alăturat în 2014 partidului AfD, la un an după înfiinţarea acestuia. Dacă va ajunge la putere, intenţionează să pună în aplicare măsuri care ar marca o ruptură istorică cu moştenirea politică şi culturală a Germaniei postbelice.
Interzicerea steagului curcubeu
Încă din prima clipă a preluării mandatului, el intenţionează să-i expulzeze din Saxonia-Anhalt pe imigranţii aflaţi în situaţie ilegală. De asemenea, doreşte să denunţe contractul care reglementează mass-media audiovizuală publică germană, pe care o acuză de părtinire, preferînd reţelele sociale şi algoritmii acestora.
Susţinător al familiei tradiţionale, el promite să „interzică afişarea oficială a steagului curcubeu (simbol al persoanelor LGBT+) în şcoli şi să se asigure, în schimb, că steagul naţional flutură în fiecare zi de şcoală în instituţiile publice”.
Întrucît educaţia ţine de competenţa landurilor regionale în Germania, el intenţionează, de asemenea, să elimine obligativitatea frecventării şcolii, ceea ce ar deschide în special calea către educaţia la domiciliu.
De asemenea, intenţionează să modifice programele de istorie din şcoli, care, în opinia sa, se concentrează prea mult pe vinovăţia Germaniei din perioada celui de-Al Treilea Reich. Potrivit revistei Der Spiegel, unii dintre colaboratorii săi au avut, de altfel, legături strînse cu mişcarea de extremă dreaptă radicală şi neonazistă.
De asemenea, el se numără printre membrii partidului AfD care au participat la o întîlnire organizată în Noiembrie 2023 la Potsdam, în cadrul căreia s-a discutat despre un proiect de expulzare în masă a străinilor şi a germanilor de origine străină.
Căsătorit şi tată al unei fetiţe, el rămîne discret în ceea ce priveşte viaţa sa de familie. Înainte de nuntă, soţia sa a avut momentul său de glorie pe ecran: potrivit cotidianului Bild, ea a participat la un reality show intitulat „Între tul şi lacrimi”, dedicat viitoarelor mirese aflate în căutarea rochiei de mireasă ideale.
