Dr. Octavian Sergentu
Abstract:
We focused on studies of global order in the context of geopolitical turbulence. Geopolitical tensions in
Ukraine/Russia, Israel and the Middle East, the South China Sea, and potentially elsewhere spread in
tandem and intensify. Emboldened by the West’s increased isolationism and divisions in Europe, Russia
sets its sights on consolidating its already occupied territories in Moldova and Georgia. US isolationism
undermines NATO, and populist nationalists in France, Hungary and Italy all impede a unified NATO
response to Russia’s advances. Without adequate supply of weapons to Ukraine, Russian President
Vladimir Putin advances to take over Ukraine and moves to occupy Moldova and Georgia.
Key words: Occident, Orient, NATO, Rusia, UE, China, Global.
Key funding:
1. The fault of the free world versus the autarchic world.
2. The resilience of the Western world.
3. Ukraine, as the first wall against archaic barbarism
4. The change of the geopolitical game: geoeconomics, geo-covenant, geo-culture.
5. The change of the character of wars: from classical to postmodern.
Introducere
Ca să vorbim despre ascensiunea și decadența marilor puteri care reprezintă un model important! În istorie, demonstrînd natura de tranziție a ordinii globale. Regimurile actuale sunt afectate de modificări graduale, cît și rapide, influențate de o multitudine de factor contextualii. În prezent, factorii demografici, economici, de mediu, tehnologici, politici, militari și sociali ai transformării sunt decisivi la nivel global.
Dacă luăm în calcul că majoritatea economiilor elitare și numeroase piețe emergente se confruntă cu provocări demografice serioase din cauza diminuării ratei natalității, costul global a atins un nivel fără precedent, pe cînd predicțiile și implicațiile sunt evazive. Impactul schimbărilor climatice este prezent și în creștere, iar multe ecosisteme sunt în pericol. Tehnologiile în rapidă dezvoltare, cum ar fi inteligența artificială(IA), reprezintă un joker, ele aduc cu sine atît promisiuni extraordinare, cît și pericole semnificative.
Democrațiile și regimurile autoritare sunt în conflict, inclusiv mai multe conflicte regionale, iar războaiele prin intermediari împart cele mai mari puteri. Multe inegalități socio-economice persistă sau se agravează, generînd niveluri ridicate de tensiuni sociale și tulburări în multe țări. Există o presiune tot mai mare din partea activității de migrație, determinată de provocările politice, economice, sociale și de mediu din întreaga lume, prin profituri și avuții din domeniu inegalității, care se abate de la forma normală a ordinii globale.
Ne-am aplecat pe scenariile explorate actuale, care presupun că dinamica globală prezentă și evoluțiile determină o ordine multipolară complexă (nu încap aici alte forme, cum ar fi bipolaritatea, hegemonia sau una concertată). Evident, este probabil ca ordinea globală să nu continue să fie una multipolară, de exemplu, un grup de state să formeze o coaliție de securitate și economică într-un mod care să domine toate celelalte sau ca lumea să degenereze într-o lume bipolară dominată în totalitate de sferele de control americane și chineze. Globalitatea funcționează astăzi prin dinamici multipolare cu diverse chestiuni, rămînînd să evaluăm perspectiva.
Trebuie subliniat faptul că asupra scenariilor care ne-am aplecat va fi o atenție specială, pe baza analizei gîndirii critice și a discuțiilor aferente care să proiecteze deciziile necesare politice pentru comunitatea românească decizională.
Tendințe și proiecții Acest studiu utilizează un set de date globale pentru a analiza tendințele demografice, economice, tehnologice și alte tendințe cheie și pentru a dezvolta proiecții și tendințe pînă în 2035.
Principalele constatări ale lucrării pot fi rezumate în următoarele puncte:
• Tendințele demografice se profilează la nivel global și vor avea un impact profund în perspectivă . În majoritate ațărilor, îmbătrînirea rapidă a populației oferă un stres economic, de muncă și social care se va manifesta timp de decenii. Diminuarea ratei natalității rămîne fără precedent istoric, cu consecințe însemnate, dar delicate pentru migrație, creștere economică și coeziune socială.
• Statele Unite, China și Uniunea Europeană rămîn cele mai mari economii în anul 2035, în timp ce India vrea să depășească Japonia.
1.1 Scenarizarea lumii de mîine
Ne aplecăm pe tehnologia care va fi în centrul prosperității, securității și bunăstării sociale, ceea ce ține de schimbările tehnologice ce sunt extrem de rapide, în lumea digitală și bazată pe date a bunurilor intangibile de astăzi. Majoritatea tehnologiilor emergente au un potențial semnificativ de dublă utilizare, atît pentru uz militar, cît și nemilitar, și reprezintă o sabie cu două tăișuri care poate evita beneficii socio-economice semnificative prin creșterea productivității sau poate submina mijloacele de trai și normele sociale.
Statele care exploatează cu succes tehnologiile emergente vor crește în raport cu cele lor rivale în ce privește economia, securitatea națională, adaptarea la schimbările climatice și coeziunea socială. Motivația din care rezultă că este necesară o alianță la nivel global care să pledeze pentru reforme. O criză ca un catalizator: Un eveniment necesar, de exemplu, o criză financiară globală, poate fi optim pentru a declanșa o acțiune la scară globală. O reformă, eminamente, a sistemului global ar presupune o revizuire substanțială a arhitecturii internaționale de astăzi, menținînd totodată structura sa actuală. Modificările superficiale ale sistemului ar fi puțin probabil să obțină un sprijin suficient.
Atît Statele Unite, cît și China obțin beneficii substanțiale din sistemul economic internațional deschis, centrat pe comerț, ele posedă capacitatea de a menține numeroase avantaje economice prin acorduri bilaterale și regionale, independent de regulile stabilite în acordurile multilaterale. India, cu o demografie favorabilă și o
economie în rapidă dezvoltare, prezintă, de asemenea, un grad considerabil de autonomie în modelarea traiectoriei sale economice. În cele din urmă, economiile mici și mijlocii se bazează mai mult pe cooperarea multilaterală sau plurilaterală pentru a-și asigura un sistem stabil și previzibil care să le susțină interesele.
1.2. Tipologia ordinii globale
G-7 versus BRICS. Membrii G7 sunt superputeri (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Regatul Unit) dezvoltă o convingere comună că reformele fundamentale ale sistemului internațional care sunt esențiale pentru proteja interesele globale. Un G-7 unificat solicită efort concertat pentru a influența Statele Unite, încurajînd interesul acestora pentru o poziție de lider în reformarea principalelor instituții economice internaționale.
Firește, că opțiunea SUA este modelată din considerațiile sale de politică internă, mai puțin din exercitarea aspectelor de politică externă. În ultima perioadă, Administrația americană a adoptat o politică izolaționistă, fie una axată pe probleme interne, care împiedică și descurajează eforturile pentru o reformă. În cazul în care G7, ghidat de Statele Unite, ar fi într-adevăr de acord cu o propunere serioasă pentru reforme, ar avea nevoie de o strategie comună și concretă pentru a implementa această abordare geopolitică. Edificarea unei alianțe extinse cu state cu o viziune democratică este una fundamentală. Să înțelegem că Uniunea Europeană și Australia sau Noua Zeelandă sunt fidele adevăratului echipei G7+ și sunt componente credibile pentru matricea globală. Este imposibil să convingi China să sprijine reformele democratice, statele Sud-americane ar fi aliați indezirabili, mai ales că Argentina a refuzat toate inițiativele Rusiei de a se alinia la clubul de afaceri BRICS.
1.3. Provocări și riscuri
Aplecîndu-ne asupra scenariilor care implică un pachet de reforme, instituțiile existente solicită sămexistă un centru decizional, care trebuie să fie activ și sanitar pentru provocările și riscurile globale. Toate ipoteticele scenarii se rezumă la sfera economică și de securitate, indestructibile, concentrate pe reforme soft. Turbulențele globale la nivel macro-geopolitic, în modul cum se manifestă astăzi multe state, inclusiv impredictibilitatea Statelor Unite, pun sub semnul întrebării rațiunea de coeziune transnațională și globală.
Experții consideră că se cere o reformă la OMC și FMI, pentru a fi mai atractive și care poate să aibă o masă critică de adepți în lumea profesională.
Concluzii finale
Scenariul potențial de „substituire” a sistemului prezent. În fapt, sistemul examinează două căi:
a) înlocuirea ordinea globală actuală cu un nou cadru, impulsionat de influența crescîndă a națiunilor BRICS+ și dorința de a remodela sistemul internațional pentru a se potrivi cu viziunea unora;
b) apariția unei „mari înțelegeri globale”, în care un grup de state restructurează pragmatic ordinea existentă pe lîngă cea actuală, însăși arhitectura globală. Implicațiile acestor scenarii sunt pentru a fi examinat contrastul actorilor în ordinea globală și imperativele politice pentru acele state care navighează pentru o atare transformare.
Națiunile BRICS+ constituie o coaliție tot mai mare de economii emergente care contestă din ce în ce mai mult structurile rămase ale ordinii globale neoliberale. Reprezentînd colectiv o pondere demografică ce o depășește semnificativ pe cea a G7 și conducînd mult creștere economică mondială, aceste națiuni percep, așa cum este de așteptat, contextul internațional existent, instituțiile ca fiind anacronice și insuficient reflectînd realitățile globale contemporane. Pe această cale, ordinea internațională înrădăcinată, caracterizată de norme și acorduri vechi de decenii, ar putea fi înlocuite de noua guvernanță. Noile structuri ar putea cuprinde tratate internaționale inovatoare care abordează provocări contemporane critice, cum ar fi schimbările climatice și reglementarea economiei digitale, aliniate cu prioritățile și
interesele națiunilor BRICS+.
În plus, formarea de noi alianțe și coaliții între aceste puteri emergente, coroborată cu o dependență redusă de națiunile industrializate, ar putea remodela echilibrul puterii la nivel global, ar putea crea aranjamente comerciale alternative și ar putea influența procese decizionale internaționale. Pentru a spori eficiența și transparența, sistemul propus ar putea valorifică tehnologiile emergente și cele descentralizate modele de guvernanță pentru luarea deciziilor la nivel global.
Observații și recomandări
Turbulențele geopolitice se intensifică, marcate fiind de războaie și conflicte extinse în Ucraina, Orientul Mijlociu și Marea Chinei de Sud (și potențial în alte zone geografice).
Războaiele comerciale dintre SUA și China alimentează izolaționismul comercial, agravează problemele lanțului de aprovizionare global și slăbesc perspectivele de creștere economică.
Inegalitatea continuă să se adîncească în multe țări; în economiile în curs de dezvoltare, nivelul de trai nu crește semnificativ în comparație cu cel al economiilor industrializate.
Perturbările forței de muncă cresc pe măsură ce progresele în tehnologie, în special inteligența artificială și automatizare, înlocuiesc atît lucrătorii profesioniști, dar și prelucrătorii necalificați, pe cînd datoria umană și statală continuă să sporească la nivel național, dar și la nivel de persoane.
Totodată, observăm un atac la adresa guvernelor democratice liberale și o ascensiune a mișcărilor iliberale, autoritariste și totalitare. Se resimte, o pierdere a încrederii în instituțiile multilaterale care sunt capabile să atenueze conflictele și să remedieze nemulțumirile la nivel național, ceea ce înseamnă că țările ignoră instituțiile și regulile internaționale, ceea ce ne arată o neîndeplinire a obligațiilor de plată a datoriilor și ignorarea regulilor internaționale.
