Încălzirea globală, nu politica climatică, este dăunătoare pentru afaceri, avertizează experții. Uniunea Europeană ar prefera ca incendiile sale să fie gestionate cu o doză de competitivitate. Schimbările climatice au alte planuri, scrie POLITICO.
Blocul format din 27 de țări a petrecut ultimul an remodelînd Pactul Verde European, programul său emblematic de combatere a încălzirii globale, pentru a se alinia cu planurile de renaștere industrială.
Noua legislație climatică trebuie acum să prezinte un avantaj economic demonstrabil pentru a fi adoptată, în timp ce politicile mai vechi sunt reevaluate și adesea diluate în încercarea de a ajuta companiile europene să concureze cu China și Statele Unite.
Însă această schimbare pro-industrie se izbește acum cu capul înainte de realitatea climatică a Europei, extremele din această Vară atestînd un fapt evidențiat deopotrivă de economiști și activiști: încălzirea globală este dăunătoare pentru afaceri.
„Există încă o mentalitate, complet greșită, conform căreia există un compromis între economie și politica climatică”, a declarat Bob Ward, director de politici la Institutul de Cercetare Grantham pentru Schimbări Climatice din cadrul London School of Economics. „Și știm de mult timp că impactul schimbărilor climatice ne va costa mult mai mult decît orice acțiune.”
În ultimele două luni, nenumărați europeni și-au pierdut pe cei dragi din cauza temperaturilor ridicate, peste 14.000 de oameni murind doar în timpul valului de căldură record de la sfîrșitul lunii Iunie. Aproape o jumătate de milion de oameni au fugit din calea flăcărilor care se apropiau fără să știe dacă vor avea o casă în care să se întoarcă, iar sute au revenit în cele din urmă în cenușă.
Pe lîngă suferința umană, această Vară va avea un impact și asupra economiei fragile a Europei.
Costul reconstrucției după megaincendiile din Spania și Franța, precum și după flăcările care fac ravagii acum în Grecia, se va ridica la miliarde. Pierderea de productivitate din cauza căldurii costă scump companiile; seceta distruge recoltele; iar prețurile la energie cresc brusc, deoarece nivelurile scăzute ale rîurilor privează reactoarele nucleare de apă de răcire, aducînd Ungaria în pragul unei crize energetice.
„Observăm deja cît de amplu este impactul acestor evenimente asupra economiei noastre”, a declarat Anders Levermann, specialist în științe climatice la Institutul pentru Cercetarea Impactului Climatic din Potsdam.
Aceste costuri, spun Levermann și alți experți, ar trebui să servească drept reamintire a faptului că eforturile de reducere a poluării care provoacă încălzirea planetei reprezintă o investiție solidă, mai degrabă decît un dezavantaj economic.
„Ne confruntăm cu atît de multe alte crize în acest moment, cu aprovizionarea cu energie, războaie și comerț, așa că este foarte ușor ca problema climei să scape de pe ordinea de zi”, a declarat Sarah Meier, expertă în economie climatică la ETH Zurich. Dar „din perspectivă economică, ar fi foarte important să reducem daunele viitoare. Strategia numărul unu de prevenire este reducerea emisiilor.”
Muncitori supraîncălziți
Căldura persistentă alimentată de schimbările climatice, care afectează Europa de la sfîrșitul Primăverii, este forța motrice din spatele pagubelor economice care se produc pe întreg continentul.
Unele dintre aceste pierderi nu sunt vizibile, cu excepția bilanțurilor contabile. Temperaturile ridicate reduc producția: Productivitatea lucrătorilor scade odată cu creșterea temperaturilor, scăzînd cu 2 pînă la 3% pentru fiecare grad peste un anumit prag, potrivit Națiunilor Unite. În același timp, costurile energiei cresc pentru companii, pe măsură ce crește cererea de aer condiționat.
Grupul de asigurări Allianz estimează că această combinație va duce la pierderi cumulative ale PIB-ului de pînă la 7% între 2026 și 2030, ajungînd la 240 de miliarde de dolari pentru Franța, 147 de miliarde de dolari pentru Italia, 131 de miliarde de dolari pentru Germania și 120 de miliarde de dolari pentru Spania.
În Germania, pierderile de productivitate s-au ridicat la cel puțin 6,3 miliarde de euro numai în timpul valului de căldură de la sfîrșitul lunii Iunie, sugerează o estimare preliminară.
Valurile de căldură succesive, combinate cu lipsa precipitațiilor, deshidratează acum Europa. Seceta tot mai gravă se răspîndește pe întreg continentul, distrugînd recoltele, perturbînd transportul de bunuri vitale, limitînd producția industrială și aprovizionînd cu energie.
Impactul evident este asupra agriculturii: asociația europeană a cerealelor, Conceral, afirmă că numai valul de căldură din Iunie a distrus 9 milioane de tone de culturi de cereale, ceea ce a dus la o pierdere de venituri de 2 miliarde de euro pentru fermieri, conform unei estimări.
Cînd rîurile seacă
Între timp, rîurile aride cauzează și mai multe probleme economice. Săptămîna aceasta, Rinul – o arteră cheie de transport pentru mărfuri, inclusiv cărbune și substanțe chimice – a scăzut la cel mai scăzut nivel de la începutul evidențelor, în 1880.
Situația obligă barjele să să își reducă încărcătura cu pînă la 80% pentru a evita eșuarea, blocarea lanțurilor de aprovizionare și creșterea costurilor. Industria a avertizat asupra perturbărilor, gigantul siderurgic Thyssenkrupp declarînd presei locale că firma și-a redus producția din cauza lipsei de materiale transportate.
Nivelurile scăzute ale Rinului ar putea anula redresarea Germaniei dacă situația persistă. „Efectele ar putea fi suficient de puternice pentru a reduce PIB-ul cu 0,1 pînă la 0,2% în al treilea trimestru”, a declarat Stefan Kooths de la Institutul Kiel pentru Economia Mondială, pentru postul național de televiziune ARD.
Mai la Est, nivelurile record ale Dunării amenință să declanșeze o criză energetică, deoarece fluviul nu poate furniza suficientă apă de răcire centralelor nucleare.
Centrala Paks din Ungaria, care furnizează 40% din energia electrică a țării, este în pragul închiderii și produce doar o zecime din producția sa obișnuită. Țara se pregătește pentru penurii pe măsură ce prețurile la energie cresc brusc.
Guvernul român a cîștigat timp pentru centralele sale nucleare prin detonarea unei stînci pentru a devia apa Dunării către ultimul reactor funcțional. Celălalt reactor a trebuit să fie închis săptămîna trecută. Producătorii locali de automobile s-au oferit voluntari să oprească producția pentru a reduce consumul de energie.
În Serbia, hidroenergia este, de asemenea, supusă presiunilor din cauza evaporării Dunării, în timp ce președintele Aleksandar Vučić a avertizat că singura rafinărie de petrol din țară ar putea fi închisă, deoarece transportul maritim se confruntă cu perturbări. Între timp, în Franța, Électricité de France a închis trei reactoare din cauza secetei și a scăzut producția la alte amplasamente din cauza nivelului scăzut al rîurilor.
Daune provocate de incendiu
Apoi, există incendiile de vegetație, care devin incontrolabile pe măsură ce schimbările climatice cresc probabilitatea apariției unor fenomene de tip „tinderbox”.
Meier de la ETH Zurich a studiat impactul incendiilor de vegetație din Sudul Europei, concluzionînd că Portugalia, Spania, Italia și Grecia au pierdut pînă la 2,1 miliarde de euro pe an din cauza incendiilor între 2011 și 2018.
„În acest interval de timp, nu am observat incendii extreme, nimic apropiat de orașele mai mari, așa că cred că înregistrările pe care le vedem anul acesta ne spun că acest studiu va fi o estimare cu valori mai mici”, a spus ea. Anul acesta, „mă așteptam la o estimare mult mai mare.”
Ministerul Tranziției Ecologice din Franța estimează că restaurarea fiecărui hectar de pădure ars va costa pînă la 10.000 de euro. Pînă la sfîrșitul lunii Iulie, cînd sezonul incendiilor era departe de a se fi încheiat, 465.000 de hectare au ars în UE.
Și costul reconstrucției nu este singurul cost: în Gironde, regiune afectată de incendii, lîngă Bordeaux, mii de afaceri au fost nevoite să se închidă, iar turiștii au fugit din regiune.
Este un „trăsnet economic care a lovit o regiune care nu avea nevoie de el”, a declarat ministrul francez de Finanțe, Roland Lescure.
Un impediment pentru creștere
Paradoxal, cheltuielile pentru reconstrucția post-dezastru apar ca o creștere a PIB-ului în bilanțurile naționale. Însă Meier a spus că acesta nu este genul de impuls pe care economiștii îl doresc: „Practic, este vorba doar de reconstrucția capitalului distrus.”
În plus, mai multe studii studii au arătat că încălzirea globală este un impediment net pentru creștere, a remarcat Levermann de la Institutul Potsdam.
„Acestea sunt pierderile care se adună an de an, deoarece banii pe care nu îi cîștigi într-un an sunt bani pe care nu îi poți investi anul următor și nu trebuie să generezi o creștere suplimentară”, a spus el.
„Iată ce vedem acum – cînd este apă scăzută, fabrica de ciment Heidelberg de pe Rin nu își poate expedia produsele. Cînd Ungaria și Franța trebuie să închidă centralele nucleare, activitatea economică este împiedicată”, a adăugat el. „Și aici se află pagubele cu adevărat semnificative.”
Impactul complet al extremelor din această Vară va dura probabil luni de zile pentru a fi evaluat. Dar acestea nu vor fi un fenomen singular: daunele climatice se vor agrava atîta timp cît emisiile și temperaturile continuă să crească, spun oamenii de știință.
Există „percepția că, într-un fel, încetinirea acțiunilor climatice ne va aduce beneficii”, a spus Ward de la Institutul Grantham. „Dar, cu cît durează mai mult pînă ajungem la zero emisii net, cu atît impactul va fi mai grav și cu atît pagubele și pierderile vor fi mai mari.”
