Sîmbătă, Donald Trump a postat pe Truth Social o fotografie din 2019 în care apare alături de liderul Nord-coreean Kim Jong-un în satul Panmunjom, situat la graniţa inter-coreeană, şi a scris că, în ciuda aparenţelor, el şi Kim se înţeleg de minune.
„În ciuda aerului neprietenos pe care îl avem în această fotografie, există multe altele în care zîmbim. Eu şi Kim Jong Un ne înţelegem DE MINUNE!”, a scris Donald Trump în ziua în care cele două Corei marcau 81 de ani de la eliberarea de sub ocupaţia japoneză.
În Iunie, Trump a postat, de asemenea, pe Truth Social o fotografie de la prima întîlnire a celor doi lideri, alimentînd speculaţiile potrivit cărora ar putea încerca să reia diplomaţia sa personală cu Kim.
Postarea de Sîmbătă a apărut în contextul în care Casa Albă a afirmat în repetate rînduri că Trump rămîne deschis dialogului cu Kim „fără nici o condiţie prealabilă”, dar pare incert ca Phenianul să accepte negocieri în condiţiile în care şi-a intensificat cooperarea economică, diplomatică şi militară cu Moscova.
De altfel, liderul rus Vladimir Putin i-a adresat Vineri o scrisoare lui Kim Jong Un cu ocazia celei de-a 81-a aniversări a Eliberării Coreei de sub ocupaţia japoneză. În acest mesaj, Putin a salutat o relaţie bilaterală ajunsă la un „nivel înalt, fără precedent, de parteneriat strategic global”. La rîndul său, Kim Jong Un i-a răspuns entuziast liderului rus, după cum a relatat Duminică agenţia oficială de presă Nord-coreeană KCNA.
Trump a avut trei întîlniri faţă în faţă cu Kim Jong Un în timpul primului său mandat: prima întîlnire la Singapore, în Iunie 2018, a doua la Hanoi, în Februarie 2019, şi apoi întîlnirea de la Panmunjom din Iunie 2019. A treia întîlnire a atras atenţia internaţională, deoarece Trump a păşit pentru scurt timp pe teritoriul Nord-coreean după ce a traversat Linia de Demarcaţie Militară împreună cu Kim, fiind prima dată cînd un preşedinte american în exerciţiu a făcut acest lucru.
Tot Sîmbătă, preşedintele Sud-coreean Lee Jae Myung a îndemnat la discuţii cu rivalul din Nord, în vederea unei coexistenţe paşnice, declarînd, în cadrul ceremoniei de Ziua Eliberării care a avut loc la Seul, că cele două Corei au nevoie de garanţii pentru a preveni conflictele şi ar trebui să depună eforturi pentru a înlocui armistiţiul cu un „regim de pace”. Lee a îndemnat la dialog pentru a pune capăt în mod oficial Războiului Coreean din 1950-1953, care s-a încheiat cu un armistiţiu, dar fără un tratat de pace, şi a afirmat că discuţiile ar putea explora modalităţi de a limita programul nuclear al Phenianului.
Phenianul a respins însă propunerile lui Lee şi a criticat exerciţiile militare comune ale SUA şi Coreei de Sud, calificîndu-le drept provocări.
