Subiectul II. Scrisoarea secretă din toamna anului 1782: Nașterea proiectelor „Grecesc” și „Dacia”
Marile reconfigurări de frontiere nu apar niciodată din hazard, ci sunt rodul unor calcule matematice realizate în spatele ușilor închise. Înainte ca armatele să fie trimise pe câmpul de luptă, hărțile sunt redesenate prin intermediul peniței, în cadrul unei corespondențe confidențiale în care destinele unor popoare întregi sunt transformate în simple piese de schimb geopolitic. Rândurile de mai jos dezvăluie momentul exact în care s-au pus bazele teoretice pentru reîmpărțirea sferelor de influență în zona Mării Negre și a Balcanilor.
Arhitectura „Planului Împărătesc”
Ecaterina a II-a și Iosif al II-lea sunt creditați oficial drept părinții fondatori ai „Proiectului Grecesc”. Documentul fondator este considerat a fi scrisoarea trimisă de Ecaterina a II-a împăratului Iosif al II-lea, datată 10 septembrie 1782. Epistola respectivă, după cum afirmă unii istorici, reprezintă una dintre cele mai celebre scrisori personale din istorie. În documentul de bază, Ecaterina își expune clar viziunea privind lichidarea dominației otomane în Europa. Teritoriul fostelor posesiuni turcești urma să devină un nucleu germinativ pentru crearea unor state- tampon creștine.
În continuare, Ecaterina a II-a dezvoltă ideea restabilirii străvechii monarhii elene pe ruinele dominației otomane de la Constantinopol și propune ca nepotul său, Constantin Pavlovici, să fie înscăunat pe tronul renăscutului imperiu. Totodată, se stipula obligația asumată ca viitoarele Coroane ale Rusiei și Greciei restabilite să nu se unească niciodată sub același sceptru.
Crearea statului-tampon Dacia din nordul Dunării. În schimbul ajutorului scontat, Ecaterina a II-a îi propunea cu generozitate partenerului ei austriac, Iosif al
II-lea, realizarea unui alt proiect geostrategic, și anume „Dacia”. Planul prevedea ca din provinciile otomane Basarabia, Moldova și Valahia să fie format un stat-tampon, menit să prevină apariția oricărui conflict de interese între cele trei imperii: Rus, Austriac și viitorul Bizantin. În scrisoarea de răspuns, Iosif al II-lea a indicat cu exactitate teritoriile pe care dorea să le anexeze în cadrul planului comun.
Prin urmare, prin intermediul corespondenței secrete din toamna anului 1782 dintre Ecaterina a II-a și Iosif al II-lea, au fost expuse detaliat planurile strategice care, mai târziu, aveau să devină cunoscute sub denumirea codificată de „Proiectul Grecesc”.
Schimbul epistolar din toamna anului 1782 demonstrează caracterul profund pragmatic și expansionist al diplomației imperiale. Sub paravanul eliberării creștinilor de sub jugul otoman și al renașterii vechilor civilizații, marile puteri
urmăreau securizarea propriilor interese prin crearea unor entități politice artificiale. Pentru spațiul de la nord de Dunăre, apariția proiectului „Dacia” ca stat-tampon nu reprezenta o recunoaștere a drepturilor locale, ci o încercare de a transforma Moldova, Valahia și Basarabia într-o barieră geografică menită să amortizeze fricțiunile dintre imperiile vecine.
(va urma)
