“Acolo” (Romanian title meaning „Over There”) by Victor Brauner (1949) at the Chicago Institute of Art. In 1949, the painter’s sibling, ethnomusicologist Harry Brauner and his wife, visual artist Lena Constante, were political prisoners in Stalinist Romania. „Acolo” means fear, despair, darkness, helplessness, infinite solitude. L’univers concentrationnaire…
În 1966, Harry Brauner participă într-o delegaţie la Bienala de la Veneţia, unde pictura lui Victor Brauner era expusă, într-o sală specială, în pavilionul francez. Iată ce scrie Harry Brauner Lenei Constante: „Ce e vis, ce e realitate? Nu ştiu, dar mă surprind cu nişte lacrimi care curg pe brazdele obrajilor. O fi de emoţie, de regretul unei vieţi irosite, de fericirea de a mă vedea aici, după atâtea peripeţii servite copios de destinul şi capriciul întâmplărilor de-a lungul vremii? Am sentimentul omului bătrân care umblă pe picioarele şi sufletul pe trecut. Mă simt scormonit în mine iar imaginile lui Victor, care m-a adus aici, mă urmăresc mereu, ca o piatră grea ce-mi stă pe suflet.”
Constantin Noica i-a scris următoarele în legătură cu volumul „Să auzi iarba cum creşte”: „Ţi-am citit cu mare sete şi cu multă mirare cartea. Este o carte nebună şi adevărată, aşa cum ţi-a fost viaţa. Cartea ta nu are nici cap, nici coadă, dar are miez. Nu respectă niciun fel de reguli ale scrierii de carte şi totuşi va înota bine prin apele timpului”.
