După destrămarea Uniunii Sovietice, zeci de mii de femei din fostele republici sovietice au manifestat dorința de a se căsători cu bărbați din străinătate, în special cu cei din Occident. Determinantă a fost, în mod vădit, motivația socioeconomică; odată ce majoritatea acelor femei își cunoșteau viitorul partener doar în baza câtorva întâlniri sau din descrierea sumară pe care le-o ofereau agențiile matrimoniale, putem presupune că nu era vorba de îndrăgostire sau de vreo formă de atașament sentimental autentic.
Acelea erau decizii care aveau la bază un calcul pragmatic, femeile fiind ghidate de dorința de a evada dintr-un mediu sumbru, degradant, abrutizat; ele aspirau la un statut social superior, râvneau un mod de viață mai decent.
Studiile de specialitate au confirmat că miza obținerii unui statut social mai înalt este adeseori motivul principal al căsătoriilor exogame. Această miză este în acord și cu teoria selecției sexuale, care afirmă că femeile sunt predispuse într-o mai mare măsură decât bărbații să caute dobândirea unui statut social înalt prin căsătorie, în timp ce bărbații pun mai mult accent pe atractivitatea fizică, tinerețea și fertilitatea partenerei.
Diferența în strategiile sexuale este explicată prin costurile mai înalte pe care le implică graviditatea pentru femei: ele au nevoie de un partener apt să investească suficiente resurse în protejarea mamei și în creșterea copiilor. Pentru bărbați, costurile reproducerii sunt mai mici, iată de ce, în plan evolutiv, ceea ce contează este numărul partenerelor sexuale și fertilitatea (deci tinerețea) acestora [Kenrick, Keefe, 1992].
Respectiv, bărbații cu statut social înalt, inclusiv cei din țările economic dezvoltate, sunt atractivi pentru femeile din țările mai sărace; ei pot selecta de acolo pentru mariaj femei mai tinere și mai obediente decât și-ar permite în țara natală, printre femeile asigurate material. Exemple de acest fel sunt numeroase.
Cercetătorii care au analizat statistica mariajelor dintre finlandezi și reprezentanții altor națiuni vreme de un deceniu au constatat că femeile finlandeze preferau să se căsătorească cu bărbați britanici sau americani, adică din țări considerate superioare economic, în timp ce bărbații finlandezi alegeau femei tinere din Rusia sau Thailanda, unde nivelul de dezvoltare era inferior celui din Finlanda. Corelația preferințelor în funcție de sex și de statut social este evidentă și indică un dimorfism sexual în privința criteriilor de selecție a partenerilor străini [Heikkilä, 2011; Dutton, Madison, 2016].
(va urma)
