În cuplurile interrasiale este mai înalt stresul convieţuirii maritale; asta susțin cercetările științificie, care arată că în cadrul căsătoriilor interrasiale rata celor care suferă de stres şi disconfort psihic este mult mai ridicată comparativ cu familiile omogene rasial.
A fost subliniată o rată crescută a stresului în familiile formate din albi şi afro-americani, dar şi în familiile formate din femei albe şi bărbaţi hispanici, iar aceste consecinţe sunt determinate doar parţial de statutul socioeconomic inferior al partenerilor afro-americani sau hispanici; mai mult contează diferenţele rasiale (care implică și diferenţe de mentalitate, de norme culturale şi comportamentale) [Bratter, Eschbach, 2006]; suplimentar, în cuplurile dintre femeile americane albe și bărbații hispanici imigranți se întâmplă să fie exprimate un set de prejudecăți rasiale (ceea ce în limbaj de specialitate e numit racist nativism) însoțite de acte de microagresiune [Schueths, 2014].
Ne vom aminti aici și de observația ironică a antropologului american Margaret Mead, care scria că bărbații britanici obișnuiesc să ia același tip de decizii pe care îl iau femeile americane: cum să mobileze casa, unde să cultive trandafirii pe terasă, unde să plece în concediu; și dacă, într-o căsătorie mixtă, soția era americană, iar soțul britanic, „în casa lor se desfășura un război permanent pentru luarea deciziilor”.
Acest fenomen psihologic – al stresului conviețurii maritale în familii mixte rasial – îl confirmă şi calculele Centrului Naţional de Statistică a Sănătăţii (National Center for Health Statistics) din SUA; potrivit datelor statistice, familiile mixte rasial divorţează mai des decât cele monorasiale.
Riscul divorţului pentru o familie mixtă care are o istorie de 10 ani e de 41%, iar pentru o familie monorasială – de 31%. Pentru cuplurile dintre un alb şi un afro-american, rata divorţurilor e cu 50-60% mai mare decât în cazul cuplurilor alb-alb sau alb-hispanic (dacă ne permitem o delimitare etnorasială între hispanicii americani și alte categorii etnice de albi).
Este ilustrativ în această privinţă cazul cuplului celebru format de muzicianul britanic de culoare Seal şi modelul german Heidi Klum; căsătoria acestora, evocată drept exemplu de mariaj interrasial, a durat doar şase ani, după care aceştia au divorţat, invocând „diferenţe ireconciliabile”. De notat că Heidi Klum şi-a găsit alinul în braţele bodyguardului său Martin Kristen, de rasă albă, iar peste o perioadă de timp s-a căsătorit cu un conațional – cu muzicianul german Tom Kaulitz. Evident că invocarea exemplului de mai sus e un act tipic de cherry picking, însă l-am considerat elocvent pentru reflectarea unei statistici cât se poate de concludente în acest sens. Deci, putem constata că există o sumă de factori nu doar sociali, ci și psihologici care menţin la un nivel relativ scăzut rata căsătoriilor interrasiale.
(va urma)
