Bloomberg scrie că Bucureștiul este gata să acopere o parte din cheltuielile pe care Statele Unite ale Americii le suportă la acest moment pentru menţinerea trupelor pe teritoriul său. De altfel, preşedintele Nicuşor Dan declara, în 23 septembrie, în timpul vizitei în SUA, că România a trimis răspunsuri la toate întrebările tehnice pe care le-au avut oficialii americani care analizează prezenţa trupelor militare ale SUA pe teritoriul european. ”Am oferit inclusiv să împărţim cumva costul acestor operaţiuni şi aşteptăm răspunsul administraţiei americane, timp în care încă mai avem dialog cu ei”, arăta şeful statului român.
Bucureştiul s-a alăturat altor guverne din Europa de Est, precum Polonia şi statele baltice, pentru a propune stimulente financiare personalului american, tocmai în contextul în care ţara se confruntă cu o intensificare a tensiunilor în Marea Neagră, au declarat surse care au solicitat să-şi păstreze anonimatul. România, care găzduieşte aproximativ 1.000 de soldaţi americani, a fost primul stat european care a suferit reduceri ale efectivelor impuse de administraţia lui Donald Trump anul trecut. Pentagonul urmează să finalizeze o revizuire a prezenţei sale militare în Europa până la sfârşitul anului, ceea ce ar putea duce la reduceri suplimentare, scrie Bloomberg, citat de Profit.ro.
Guvernul român intenţionează acum să investească aproximativ 4 miliarde de euro (4,5 miliarde de dolari) până în 2040 în baza Mihail Kogălniceanu de pe litoralul Mării Negre, pentru a găzdui mai mulţi soldaţi americani sau străini şi a le oferi condiţii mai bune, printre alte stimulente, au afirmat sursele citate.
Preşedintele Nicuşor Dan a vorbit despre acest subiect în 23 septembrie, într-un interviu acordat în timp ce se afla la New York. El a arătat că, în ceea ce priveşte prezenţa trupelor militare americane pe teritoriul României, autorităţile de la Bucureşti şi-au ”făcut temele” şi au oferit inclusiv o împărţire a costurilor.
”Acum, în mod oficial, administraţia americană analizează dispersia trupelor americane în întreaga Europă, cu un termen în noiembrie. Este un dialog oficial pe care îl are cu toate ţările europene. Noi ne-am făcut bine temele, am trimis răspunsul la toate întrebările tehnice pe care ni le-au pus. Am oferit inclusiv să împărţim cumva costul acestor operaţiuni şi aşteptăm răspunsul administraţiei americane, timp în care încă mai avem dialog cu ei”, a adăugat şeful statului.
Tot atunci, consilierul prezidenţial Marius Lazurca declara pentru Antena 3, la New York, că preşedintele însuşi conduce acest proces de dialog aprofundat cu Statele Unite, care are o dublă dimensiune. ”Are o dimensiune politică, dar şi o dimensiune militară. Dacă doriţi, vorbim cu Statele Unite şi despre felul în care putem consolida relaţia noastră politică şi, de asemenea, despre felul în care putem consolida relaţia noastră militară”, explica Lazurca.
”Ceea ce România spune în cadrul acestui dialog este că prezenţa trupelor Statelor Unite în România, o prezenţă crescută, o prezenţă permanentă cu trupe şi cu capabilităţi militare, este nu doar în avantajul evident al României, ci şi în avantajul Statelor Unite şi în avantajul aliaţilor Statelor Unite. Fiindcă România, prin poziţia sa, prin capabilităţile de infrastructură de securitate pe care le-a construit şi pe care continuă să le construiască, asigură Statelor Unite acces în zone, în regiuni de o importanţă strategică pentru Statele Unite, fie că e vorba despre Ucraina, fie că e vorba despre Orientul Mijlociu, fie că e vorba despre Mediterana Orientală. România are nu numai poziţia geografică, ci şi infrastructura care permite Statelor Unite să-şi atingă obiectivele politice şi de securitate”, a mai spus consilierul prezidenţial.
″Modernizăm şi extindem infrastructura militară la standarde NATO, cu prioritate pentru bazele care găzduiesc trupe şi capabilităţi aliate – Mihail Kogălniceanu, Câmpia Turzii, Feteşti şi Centrul de Instruire Întrunită Cincu – şi o adaptăm noilor sisteme de armament. Dezvoltăm Centrul european de instruire F-16 de la Feteşti ca centru regional de pregătire pentru piloţii statelor NATO şi partenere. Accelerăm coridoarele de mobilitate militară şi infrastructura critică cu utilizare civilă şi militară, corelate cu investiţiile civile în transport, şi dezvoltăm capabilităţile de contramobilitate. Pregătim implementarea viitoarei legislaţii europene privind mobilitatea militară, în corelare cu măsurile din capitolul Transporturi şi infrastructură (…)″, scrie în programul de guvernare al cabinetului propus de premierul desemnat Luca Niculescu.
