Copii geniali care au intrat în istorie

Iulia Hașdeu (foto), fiica savantului şi scriitorului Bogdan Petriceicu Hașdeu, s-a născut în anul 1869. A fost considerată copilul genial al culturii române. La vârsta de doi ani, cea alintată „Lilica” vorbea deja limba franceză, iar la împlinirea vârstei de patru ani începuse să scrie. La vârsta de cinci ani crea nuvele, iar la şapte ani scria naraţiuni precum „Mihai Vodă Viteazul“ sau poeme precum „Domnia lui Ţepeş Vodă“, sau „Oaselor lui Ţepeş Vodă“.

Semn al calităţilor sale de excepţie, la vârsta de doar opt ani, în anul 1877, a dat examenul cumulat pentru clasele I-IV, la Şcoala Primară de băieţi nr. 2, sub direcţia lui Dem. Demetrescu, iar la 27 septembrie 1877, a primit un „atestat de clasele primare de băieţi“. Tot atunci, Iulia reunea povestirile scrise, parte în franceză, parte în română, în ciclul „Istorioare pentru amicele mele şi pentru toate copilele de la 10 până la 20 de ani”.

La vârsta de 11 ani, a scris piesa de teatru, o tragedie în trei acte, „Dama de circ“, comedia „Amorul e scânteie”, piesele de teatru într-un act, în franceză, „Adieu et Bonne Arrive” şi „Les enfants ne jugeant pas”, sau povestirile „Trandafirul moşului” şi „Etoile et celeste”.

În anul şcolar 1877 a fost înscrisă în clasa I la Liceul „Sf. Sava“, tot de băieţi, ca particulară, dar prezentându-se la examene “cu şcolarii regulaţi”, instituţie pe care a absolvit-o în vara anului 1881, la 11 ani, cu rezultate excelente. În paralel a urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti.

La 16 ani, în anul 1886, Iulia Hașdeu a devenit prima româncă înscrisă la Universitatea Sorbona, unde urma să susţină licenţa în Filosofie la Facultatea de Litere din cadrul prestigioasei instituţii de învăţământ. Tot la Paris, frecventează cursurile de la École des Hautes Études din Paris. Tânăra de 16 ani a reuşit să uimească toţi profesorii, studia intens, simţea nevoia să acumuleze cât mai multe cunoştinţe, lua lecţii de pictură şi de canto de la profesori celebri ai vremii, era sănătoasă, puternică, veselă şi glumeaţă.

A ţinut la Sorbona două conferinţe, cu temele „Logica ipotezei” şi „A doua carte a lui Herodot”, demonstrând un remarcabil talent oratoric.

Avea o minunată voce de soprană, picta, avea un talent deosebit la limbi străine şi era interesată de filosofie. A scris preponderent poezie, dar şi piese de teatru, poveşti şi povestiri. La 29 septembrie 1888, Iulia Hașdeu a murit de tuberculoză, la doar 18 ani. Tatăl Iuliei, foarte afectat de moartea ei, a construit, în memoria acesteia, un castel la Câmpina, cunoscut sub numele de Castelul Iulia Hașdeu. Se presupune că atât castelul de la Câmpina cât şi cavoul Iuliei de la Cimitirul Bellu au fost construite după indicaţiile „de dincolo” ale copilei, transmise în cadrul unor şedinţe de spiritism.

George Enescu s-a născut la 19 august 1881 în satul Liveni-Vârnav din județul Botoșani, în familia arendașului Costache Enescu și a soției lui, Maria, fiica preotului Cosmovici. A manifestat încă din copilărie o înclinație extraordinară pentru muzică, începând să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, iar la vârsta de 5 ani a apărut în primul său concert și a început studii de compoziție sub îndrumarea lui Eduard Caudella. La acea vârstă improviza lucrări de vioară şi pian şi compunea un vals.

Între anii 1888 și 1894 studiază la Conservatorul din Viena, avându-i profesori printre alții pe Joseph Hellmesberger jr. (vioară) și Robert Fuchs (compoziție). Se încadrează rapid în viața muzicală a Vienei, concertele sale, în care interpretează compoziții de Johannes Brahms, Pablo de Sarasate, Henri Vieuxtemps, Felix Mendelssohn-Bartholdy, entuziasmând presa și publicul, deși avea doar 12 ani.

După absolvirea Conservatorului din Viena cu medalia de argint, își continuă studiile la Conservatorul din Paris, între anii 1895 și 1899, sub îndrumarea lui Martin Pierre Marsick (vioară), André Gédalge (contrapunct), Jules Massenet și Gabriel Fauré (compoziție). La data de 6 februarie 1898, la 16 ani, debutează în calitate de compozitor în cadrul Concertelor Colonne din Paris cu Suita simfonică „Poema Română”.

În același an, începe să dea lecții de vioară la București și să dea recitaluri de vioară. A fost admirat de Regina Elisabeta a României (celebra iubitoare a artei Carmen Sylva) şi era deseori invitat să execute piese pentru vioară la Castelul Peleș din Sinaia.

Alexandra Nechita, cotată printre cei mai mari artişti în viaţă, s-a născut în august 1985, în Vaslui. Alexandra s-a stabilit alături de părinţi în SUA şi a început să picteze de la vârsta de doi ani, talentul său extraordinar făcându-i pe cei din jur şi pe specialişti să o numească „micuţa Picasso.” Recunoscută în lumea întreagă pentru picturile sale în stilul cubist realizate la o vârstă fragedă, Alexandra Nechita a avut la opt ani prima expoziţie personală la Biblioteca Municipală din Los Angeles.

În scurt timp a atras atenţia criticilor de artă, care au început să scrie despre maniera abstractă, unică, lirică a tinerei artiste. Încă de la opt ani, creaţiile sale se vindeau mult mai bine decât realizările artistice ale unor creatori interbelici consacraţi de la noi. Tablourile Alexandrei Nechita se regăsesc în muzee din întreaga lume, de la colecţia de artă a Vaticanului, până la colecţii particulare ale unor celebrităţi precum David Letterman, Whoopi Goldberg sau Calvin Klein.

Pe parcursul anilor, Alexandra Nechita şi-a dezvoltat limbajul vizual aparte în numeroase picturi şi sculpturi din bronz, sticlă şi metal. În anul 2008 a absolvit UCLA, una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din lume, de unde obţine o diplomă în Arte Plastice şi îşi dedică timpul promovării artelor ca mod de expresie şi comunicare în şcoală.

Pablo Picasso a fost unul dintre fondatorii mişcării cubiste şi este considerat unul dintre cei mai mari artişti ai secolului XX.

Tatăl său, José Ruiz Blasco, era pictor și profesor la Școala de Arte Frumoase din Malaga. Picasso a realizat, la vârsta de opt ani, una dintre celebrele lui opere, „Micul Picador”, prima sa pictură în ulei, iar la 15 ani el a realizat prima sa pictură complexă în ulei, fiind ajutat de tatăl său. Tabloul „Prima confesiune” a fost expus la Barcelona. Un an mai târziu el a fost premiat cu medalie de aur pentru opera „Ştiinţă şi caritate”.

Wolfgang Amadeus Mozart. Încă de mic copil, Mozart dă dovada geniului său muzical. Tatăl său, Leopold Mozart, a fost un talentat violonist în orchestra de la curtea principelui-arhiepiscop de Salzburg, fiind apreciat și pentru aptitudinile sale pedagogice.

La vârsta de 3 ani, Mozart cânta la pian, iar la 5 ani, înainte de a ști să scrie, compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său În ianuarie 1762, Leopold Mozart obține de la arhiepiscopul Sigismund von Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru „a arăta lumii acest miracol” în vârstă de 6 ani. Prima apariție are loc la München, unde Wolfgang cântă la clavecin în fața prințului elector de Bavaria, după care familia Mozart pleacă la Viena, tânărul Wolfgang concertând în fața familiei imperiale.

Urmează un lung turneu european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris și Versailles. Rămâne un an la Londra, apoi se întoarce în Austria, trecând prin Franța, Elveția și Bavaria. Între decembrie 1769 și martie 1771 întreprinde un lung turneu în Italia: Verona, Milano, Florența, Roma și Napoli au fost principalele stațiuni de concerte. Peste tot, publicul era fascinat de talentul acestui copil precoce.

Copilul era înzestrat cu abilitatea de a reda la comandă orice notă muzicală, fără ajutorul unui instrument care să o ilustreze. De asemenea, nu avea nicio dificultate în a cânta la orice instrument care îi cădea în mână. La vârsta de 13 ani, Mozart a primit de la Papa de la Roma, titlul de cavaler, ca o recunoaştere a geniului său muzical. A murit la doar 35 de ani şi a lăsat în urma sa peste 600 de compoziţii muzicale.

Blaise Pascal s-a născut în anul 1623 în Franţa, apoi şi-a petrecut copilăria primind lecţii în particular de la tatăl său. A studiat de mic matematica, iar la 12 ani, tânărul Pascal elaborase în secret propria sa terminologie matematică şi descoperise în mod independent toate regulile geometrice ale lui Euclid.

Când a împlinit 16 ani, a scris un eseu atât de avansat despre secţiunile conului încât faimosul Rene Descartes a fost convins că tatăl acestuia era de fapt autorul. Până la vârsta de 19 ani, tânărul matematician inventase şi construise un calculator mecanic cunoscut ca „pascalin”. A continuat să publice lucrări şi să realizeze experimente de tot felul, de la mecanica fluidelor, presiunea atmosferică, mişcarea perpetuă până la filosofie şi religie şi a elaborat faimosul „Pariu al lui Pascal”, o argumentare a credinţei în Dumnezeu bazată pe teoria probabilităţii. A murit la doar 39 de ani.

William James Sidis (1898 – 1944) a învăţat să citească înainte de a fi împlinit 2 ani, vorbea fluent opt limbi străine şi până la vârsta de şapte ani a scris patru lucrări originale. Apoi a deveniu un geniu în matematică, descoperind un logaritm nou la vârsta de opt ani, iar la vârsta de 11 ani, a fost admis la Universitatea Harvard, pe care a absolvit-o cum laude. Sidis a fost unul dintre cei mai inteligenţi oameni din lume, cu un IQ de peste 250.

Kim Ung-Yong este considerat cel mai inteligent om din lume, în viziunea Guinness Book of World Records. El s-a născut în anul 1962 şi şi-a dovedit repede înzestrările neobişnuite. Pasionat de matematică şi fizică şi, totodată, manifestând aptitudini extraordinare pentru învăţarea limbilor străine, la 4 ani era deja capabil să citească în coreeană, japoneză, engleză şi germană, iar la 5 ani, rezolva probleme complicate de matematică, folosind calculul diferenţial şi integralele. A învăţat apoi şi spaniola, vietnameza, tagalog (o limbă vorbită în Filipine). De la 4 până la 6 ani, a participat, cu o derogare specială, la cursurile facultăţii de fizică a Universităţii din Hanyang, apoi, la 7 ani, a fost chemat de NASA în SUA, unde a studiat în continuare fizica, lucrând într-un laborator de cercetări şi obţinând prima diplomă de doctorat la 15 ani. Coeficientul său de inteligenţă a fost estimat la 210. Ulterior, tânărul geniu s-a întors în Coreea de Sud şi s-a reprofilat, renunţând la cercetările de fizică şi obţinând un al doilea doctorat, în inginerie civilă.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top