Preşedintele american, Donald Trump, care vrea să impună expresia ”super inteligenţă” în locul de ”inteligenţă artificială”, a ameninţat joi să trateze drept ”inamic” pe oricine nu o adoptă, fără să detalieze ce implică această ameninţare, relatează AFP.
„Casa Albă consideră drept INAMIC pe oricine foloseşte termenul «inteligenţă artificială» în loc de noul termen bine acceptat şi mai exact «super inteligenţă»”, scrie pe platforma sa Truth Social preşedintele american. El a anunţat această schimbare de nume în septembrie, în Adunarea Generală a ONU, apreciind că „sună mult mai bine”. El a semnat apoi, la sfârşitul lui septembrie, un decret prin care impune în mod oficial această terminologie serviciilor Guvernului american. Însă această obligaţie nu se extinde la nivelul sectorului privat, în care unii, cu toate acestea, s-au conformat.
Noua expresie a fost preluată deja în comunicările Meta, de exemplu, grupul lui Mark Zuckerberg. Elon Musk, un aliat al lui Donald Trump, susţine schimbarea de nume şi foloseşte „super inteligenţă” în mesajele pe care le postează pe X.
Această dezbatere semantică are o explicaţie în primul rând politică.
Şeful statului american, un apărător fervent al acestei noi tehnologii, caută să-i dea o conotaţie pozitivă, din cauza îngrijorărilor tot mai numeroase ale americanilor, pe tema securităţii AI şi a multor mobilizări locale împotriva construirii unor centre de date.
Pentru Jean-Pierre Dubé, profesor de marketing la Universitatea din Chicago, la Casa Albă există „o îngrijorare reală” că reticențele față de AI „ar putea frâna unul dintre cei mai importanți motoare de creștere ale momentului” și ar putea încetini ritmul de dezvoltare al Statelor Unite în comparație cu China. „Ideea că o schimbare de denumire va influența o parte a opiniei publice e mai degrabă o speranță deșartă”, a declarat el totuși pentru France Presse.
Trump propusese și varianta „inteligență superioară”
Însă opiniile experților nu contează prea mult pentru Donald Trump, care, în celebra sa carte „Arta negocierii”, afirma categoric: „Nu mă bazez pe studii sofisticate de marketing. Îmi fac propriile sondaje și trag propriile concluzii”. În ceea ce privește termenul „super inteligență”, el a sondat, de exemplu, utilizatorii de pe platforma sa Truth Social, unde această expresie a câștigat în fața celeilalte opțiuni propuse, „inteligență superioară”.
Americanii îl consideră pe Donald Trump prea entuziast în ceea ce privește inteligența artificială, pe care mulți o folosesc deja, dar ale cărei consecințe asupra securității și locurilor de muncă le tem, fiind totodată îngrijorați de construirea accelerată a unor centre de date gigantice.
Într-un sondaj recent realizat de Universitatea Quinnipiac, doar 25% dintre alegători se declară mulțumiți de modul în care republicanul abordează AI, față de 58% nemulțumiți. „Dacă considerăm că «artificial» este un termen care sperie, atunci «super» pare și mai îngrijorător”, susține Jean-Pierre Dubé, care consideră că e o „alegere greșită”. „Expresia «super inteligență» merge mai departe decât imitarea inteligenței umane, ea implică depășirea acesteia”, observă, la rândul său, Ronald Kline, istoric la Universitatea Cornell, intervievat de AFP.
Cum a apărut termenul „inteligență artificială”
Termenul „inteligență artificială” a apărut în 1956, în cadrul unui simpozion de vară organizat de Universitatea Dartmouth din Statele Unite. Fiind în mod deliberat abstract, acest termen a fost ales pentru a reuni sub o același umbrelă cercetările unor oameni de știință din diverse domenii – matematicieni, psihologi și ingineri – animați de aceeași ambiție: să învețe computerele, pe vremea când acestea erau calculatoare uriașe, să „gândească” ca oamenii.
Termenul, considerat de unii ca fiind prea general, nu a stârnit o aderență unanimă din partea comunității științifice, care s-a resemnat totuși cu el, după exemplul lui Herbert Simon, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1978, care scria încă din 1969: „termenul «inteligență artificială» pare să fie aici pentru a rămâne”.
Pentru Ronald Kline, denumirea a prins cu adevărat avânt atunci când a devenit un acronim, IA în franceză și AI în engleză, asociat cu creșterea fantastică a unor companii precum OpenAI.
Inventatorul ChatGPT nu este obligat, desigur, să-și schimbe numele în urma decretului lui Donald Trump, care se aplică doar administrației federale. Însă unii mari șefi din sector au decis să-l urmeze pe președintele american, care urmărește foarte îndeaproape adoptarea – sau neadoptarea – diverselor sale schimbări unilaterale de denumiri.
