Himera cu ochii de floare, de Diana Ețco
Albastră-i zarea în valul de mare,
Vino, himeră cu ochii de floare,
Să botezăm clipa de primăvară
Într-un sărut dulce, de primă oară.
Sfântă Fecioară, tu, steaua polară,
Prin raza vie ce–mi dai astă seară,
Arată-mi calea spre fericire,
Unde se află azi prima iubire.
Te chem prin șoapte de piersice coapte,
Vino, himeră, în ultima noapte,
De ploaie cu stele rănite încinse,
Să evadăm pe tărâmul din vise.
Vino-revino, tu, dulce visare,
Să ne cunune iar valul de mare,
În ochii tăi de albastre safire,
Vino, să văd lacrimi de fericire!
Albă e zarea de noi sentimente
Ce-au înghețat în iubiri repetente,
Un ocean de ecouri bizare,
Numai speranțe în chip de ghețare.
Vino, himeră cu ochii de floare,
Să ne scăldăm în turcoazul de mare,
Hai să lăsăm iubirea de gheață
Și să începem o nouă viață.
