Mercenarii africani luați prizonieri de către ucraineni spun că vor să se întoarcă acasă, în Rusia 

Prizonierii de război africani au devenit pioni în lupta pentru influență dintre Moscova și Kiev. KYIV — Avatar spune că nu vrea să se întoarcă acasă. Prizonierul de război din Republica Democrată Congo, capturat în timp ce lupta pentru Rusia în Ucraina, spune că viitorul său este în Rusia și că speră să fie inclus într-un schimb de prizonieri care îl va trimite înapoi în țara în a cărei Armată s-a alăturat, scrie POLITICO.

„Am familie în Rusia, de ce aș vrea să mă întorc în Congo?”, a spus prizonierul de război, pe care POLITICO a fost de acord să-l identifice doar după indicativul său. „Ucraina crede doar că ne vom întoarce la război.”

Pentru Kiev, bărbați precum Avatar au devenit dovezi într-un argument geopolitic pe care Ucraina încearcă să îl susțină în Africa: că Moscova atrage cetățeni africani în războiul său și îi folosește ca forță de muncă de rezervă.

„[Rușii] spun minciuni despre acest război, noi spunem adevărul”, a declarat Olexander Scherba, ambasadorul Ucrainei în Africa de Sud, pentru POLITICO. „Ei vor ca sîngele acestui război să fie mai mult african și mai puțin rusesc. Le spunem africanilor să nu permită Rusiei să-i folosească într-o mașină de tocat carne.”

Însă prizonierii înșiși complică acest mesaj.

În interviurile acordate publicației POLITICO într-un centru de detenție din Ucraina, mai mulți prizonieri de război africani au respins afirmația Kievului conform căreia ar fi fost înșelați să lupte. Aceștia au spus că au semnat în mod conștient contracte cu Armata rusă și că doresc să fie schimbați înapoi în Rusia, nu repatriați în Africa.

„Unii dintre noi suntem aici de doi ani sau mai mult”, a spus un prizonier de război egiptean care folosește indicativul Cairo. „Ucraina ne etichetează drept cetățeni ai unor țări africane și credem că este pentru că nu vor să ne lase să ne întoarcem în Rusia. Și cu toții vrem să ne întoarcem.”

Cazurile lor au devenit unul dintre cele mai vizibile fronturi într-o luptă mai amplă dintre Rusia și Ucraina pentru influență în Africa, unde Moscova are rădăcini diplomatice mai profunde, o rețea de Ambasade mai mare și ani de bunăvoință din epoca sovietică pe care se bazează.

Ucraina susține că Rusia a recrutat aproape 3.000 de cetățeni din 36 de țări africane de la începutul invaziei la scară largă, adesea prin promisiuni false de angajare. Interviurile cu POLITICO, realizate cu un oficial ucrainean care observa de la distanță, dar nu intervenea, au scos la iveală dificultatea susținerii acestui argument: mai mulți dintre bărbații aflați acum în custodia Ucrainei insistă că știau pentru ce se înscriau.

„Nu este adevărat că africanii au fost păcăliți și reușiți să intre în Armata rusă”, a spus Avatar. „Îți spun despre job cînd semnezi contractul. E doar un job.”

POLITICO a fost de acord cu cererile prizonierilor ca aceștia să fie identificați doar după indicativele lor de apel. Convențiile de la Geneva descurajează publicarea informațiilor despre prizonierii de război care ar putea atrage atenția publicului asupra lor.

Recruți africani

În toată Africa, prizonierii au devenit parte a unei dispute mai ample privind războiul Rusiei: dacă Moscova recrutează luptători dispuși cu contracte profitabile sau profită de bărbați vulnerabili cu promisiuni care îi duc pe front. 

Mulți au fost uciși, iar sute sunt acum prizonieri de război, deținuți de Ucraina în centre de detenție din întreaga țară.

„Observăm o tendință foarte periculoasă a Rusiei de a recruta cetățeni din multe țări africane în Armata Kremlinului”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, jurnaliștilor la începutul acestui an. „Acest lucru a stimulat multe Guverne să ne ceară ajutorul în schimbul cetățenilor lor.”

Într-un discurs adresat Parlamentului kenyan în Februarie, liderul majorității, Anthony Kĩmani Ichũng’wah, a susținut că peste 1.000 de kenyeni au fost recrutați de agenți ruși.

„Anchetele au stabilit existența unui sindicat transnațional organizat de trafic de persoane care recrutează cetățeni kenyeni sub pretexte false și îi trimite în zone de conflict active din Rusia”, a declarat el.

Dar cînd POLITICO i-a întrebat pe prizonierii de război de ce vor să se înroleze, răspunsul pe care l-au primit a fost: bani.

„Sunt doar afaceri”, a spus Avatar. Rusia oferă un bonus unic la semnare de aproximativ 13.000 de dolari pentru recruții africani și un salariu lunar de cel puțin 2.000 de dolari, o sumă mare de bani în cea mai mare parte a Africii Subsahariene. 

Pierzînd teren

Bătălia pentru recrutare este doar un front în campania mai amplă a Kievului de a contracara influența Kremlinului în Africa. 

Ucraina avea doar 10 Ambasade pe continent, ceea ce limita semnificativ capacitatea Kievului de a-și răspîndi viziunea asupra lumii și interesele. Acum are 18 Ambasade, dar Rusia își extinde și ea prezența și are acum 49.

Pînă la invazia rusă din 2022, Ucraina nu a acordat prioritate relațiilor cu Africa.

„Apoi a avut loc invazia la scară largă și, dintr-o dată, toată lumea și-a dat seama că acest continent imens, orientat spre viitor, în mare parte nu a înțeles povestea Ucrainei pentru că nu a auzit-o”, a spus Scherba. „Și că a fost, în multe cazuri, o cutie cu nisip pentru propaganda rusă.”

Pînă acum este o bătălie în care Ucraina a pierdut teren. În 2022, singura țară africană care a votat împotriva unei rezoluții ONU care condamna invazia Rusiei a fost Eritreea. Anul acesta, șase țări africane s-au opus unei măsuri susținute de Ucraina care condamna invazia Rusiei.

„Rusia a format imaginea Ucrainei ca stat neonazist condus de rasiști ​​și susținători ai apartheidului”, a declarat un oficial al serviciului de informații externe ucrainean. „Moscova răspîndește aceste mesaje prin intermediul canalelor sale de propagandă, în universități și prin asociațiile loialiste.”

Un cetățean ghanez în vîrstă de 55 de ani, care a cerut să fie identificat doar prin indicativul său de apel Future, speră că Rusia și Ucraina vor face în cele din urmă schimb de prizonierii internaționali care luptă de ambele părți ale conflictului.

„Dacă Ucraina vrea cu adevărat să fie prietenă cu Africa, ar trebui să ne lase să plecăm, în schimbul altor internaționali care luptă pentru Kiev”, a spus Future în timp ce prizonierii luau o pauză de țigară după prînz.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top