În timpul somnului, creierul intră într-un proces care poate fi comparat, metaforic, cu o „spălare”. Sistemul glimfatic ajută la circulația lichidului cefalorahidian prin spațiile din jurul vaselor de sînge și contribuie la îndepărtarea unor produși rezultați din activitatea celulelor nervoase. În timp ce noi dormim, creierul nu se oprește, ci continuă o serie de activități esențiale de întreținere.
Sistemul glimfatic poate fi privit ca o rețea de curățare a creierului. Lichidul cefalorahidian pătrunde de-a lungul unor spații aflate în jurul vaselor, intră în contact cu lichidul dintre celulele nervoase și contribuie la transportarea unor substanțe care trebuie eliminate. Celulele gliale, în special astrocitele, joacă un rol important în acest schimb de lichide.
În timpul zilei, miliardele de neuroni consumă permanent energie și produc diferiți compuși rezultați din activitatea metabolică. Creierul trebuie să mențină permanent echilibrul mediului în care funcționează aceste celule. Somnul pare să creeze condiții favorabile pentru anumite mecanisme prin care o parte dintre substanțele acumulate în spațiul dintre celule sunt transportate mai departe.
Printre moleculele studiate se numără beta-amiloidul și proteina tau, două substanțe care au atras foarte mult atenția cercetătorilor deoarece acumularea lor anormală este asociată cu afecțiuni ale creierului. Cercetări recente realizate inclusiv la oameni susțin ideea că somnul și activitatea sistemului glimfatic participă la transportarea unor asemenea molecule din țesutul cerebral către lichidul cefalorahidian și apoi mai departe în organism.
Somnul profund pare să fie deosebit de interesant. În această perioadă, activitatea neuronală se modifică, iar în creier apar unde lente și ritmice. Aceste schimbări sunt asociate cu mișcări ale sîngelui și lichidului cefalorahidian, formînd un mecanism complex prin care activitatea electrică a creierului poate influența circulația fluidelor din jurul neuronilor.
De aceea, somnul nu înseamnă pur și simplu că organismul „se închide” pentru cîteva ore. În timp ce mușchii se relaxează și noi nu mai suntem conștienți de mediul din jur, creierul consolidează amintiri, reorganizează informații, reglează diferite procese și își întreține mediul intern. Curățarea metabolică este doar una dintre numeroasele funcții asociate acestei perioade.
Expresia „creierul se spală în timpul somnului” este, desigur, o metaforă. Nu există un jet de apă care spală neuronii, ci o circulație microscopică a lichidelor și un schimb de substanțe între țesutul cerebral și căile de drenaj. Mecanismul exact este încă cercetat, iar oamenii de știință continuă să studieze cît de mult se modifică această eliminare între starea de veghe și diferitele etape ale somnului.
Totuși, imaginea rămîne fascinantă: după o zi întreagă în care creierul a procesat imagini, sunete, emoții și mii de decizii, noaptea începe un alt tip de activitate. În timp ce noi dormim, lichidele circulă prin căi microscopice, moleculele sunt transportate, iar mediul din jurul neuronilor este menținut în echilibru. Somnul nu este doar odihnă, ci și una dintre perioadele în care creierul își face „mentenanța”.
Sursa: Curiozități și Mistere
