În campania electorală pentru al doilea mandat la Casa Albă, Donald Trump s-a prezentat de multe ori drept apărător al libertății de exprimare, iar în cuvîntarea sa inaugurală din Ianuarie 2025 a promis că va pune capăt unor ani de cenzură guvernamentală, dar o serie de sentințe judecătorești arată că a făcut exact contrariul, consemnează Reuters.
Agenția a identificat 75 de decizii ale unor judecători federali care au constatat că autoritățile americane au încălcat Primul Amendament la Constituția Statelor Unite, care garantează libertatea cuvîntului, a religiei și a presei.
Judecătorul districtual William Young a pus în scris avertismentul că ”neînțelegerea evidentă de către președinte a faptului că Guvernul pur și simplu nu are voie să urmărească răzbunarea pentru cuvinte pe care le dezaprobă reprezintă o mare amenințare pentru libertatea cuvîntului în America”. Magistratul a decis că Administrația din subordinea lui Trump a arestat ilegal, a deportat și a lăsat fără vize studenți și cadre universitare din cauză că au susținut cauza palestiniană.
Alți judecători au constatat că unele agenții federale au sistat finanțări nerambursabile pentru universități, inclusiv pentru Harvard, care au refuzat să se alinieze cu agenda ideologică a președintelui; au luat măsuri împotriva unor cabinete de avocatură pentru activism; au recurs la forță excesivă la unele proteste.
Oficialii guvernamentali i-au numit de mai multe ori ”activiști” pe judecătorii care au dat sentințe împotriva lor, susținînd că aceștia încalcă autoritatea executivă a președintelui. Abigail Jackson, purtătoare de cuvînt a Casei Albe, a criticat deciziile legate de Primul Amendament. Ea a afirmat că ”Justiția federală a periclitat și obstrucționat de mai multe ori opțiunile electorale ale poporului american prin deciziile sale ilegale”.
Cele 75 de decizii împotriva Administrației Trump pronunțate de instanțe inferioare sunt o parte din totalul de 93 de dosare din al doilea mandat al președintelui în care judecătorii au luat în considerare argumente legate de Primul Amendament. Majoritatea magistraților respectivi au fost numiți de președinți democrați, dar au fost și zece numiți de republicani care au mers în aceeași direcție.
Pentru comparație, Reuters a numărat doar 27 de dosare din timpul Președinției democratului Joe Biden în care judecători de la instanțele inferioare au avut pe rol probleme privind Primul Amendament, iar sentințele au fost împotriva Guvernului în 13 din cazuri, cele mai multe legate de vaccinarea obligatorie, contestată din motive religioase.
Administrația Trump a făcut apel în circa două treimi din cauzele în care a pierdut și le-a lăsat pe celelalte necontestate. La apel, a cîștigat 15 din procesele pierdute inițial sau cel puțin a obținut suspendarea sentințelor din prima instanță.
Victorii semnificative pentru Executiv au fost două sentințe la apel împotriva deciziilor unor instanțe inferioare care permiseseră eliberarea activiștilor universitari pro-palestinieni Mahmoud Khalil și Mohsen Mahdawi. Curțile de Apel nu au luat decizii pe fond, dar au considerat că procesele respective nu erau de competența instanțelor care se pronunțaseră.
Un apel cîștigat pe fond a fost cel în Al 9-lea Circuit de apel, din San Francisco, care a desființat, în Februarie, o sentință prin care se interzisese Administrației să retragă dreptul la sindicalizare a mii de angajați federali în negocierile cu agențiile guvernamentale. Sindicatele au argumentat că Trump a luat măsura respectivă ca răzbunare pentru contestarea unor politici ale Administrației, cu încălcarea Primului Amendament. Un complet de trei judecători a considerat însă că președintele ar fi acționat la fel și dacă nu intenționa să se răzbune pe sindicate.
Același Circuit a susținut însă decizia unui judecător de la nivelul inferior care apreciase drept discriminare pe baza unui punct de vedere sistarea finanțării federale pentru cercetători de la Universitatea din California, în cadrul unei campanii a lui Trump împotriva politici de diversitate, echitate și incluziune cunoscute sub acronimul DEI.
După o campanie în care a condamnat regimul de cenzură online, Trump și-a început al doilea mandat prezidențial semnînd încă din primele ore un decret – ”ordin executiv, în terminologia oficială americană” – intitulat ”Restabilirea libertății cuvîntului și eliminarea cenzurii federale”, care prevedea că nici o organizație guvernamentală și nici un angajat al acesteia nu pot limita în mode neconstituțional libertatea cuvîntului de care se bucură americanii.
Criticii au afirmat că promisiunea a fost contrazisă imediat de o serie de alte decrete și politici care urmăreau răzbunarea împotriva adversarilor sau vizau puncte de vedere contrare celor ale președintelui. Printre acestea, unele ordonau sistarea finanțării federale pentru orice se considera ”ideologie de gen sau DEI”, tocmai subiectele care au dus la multe procese în care se reclama încălcarea Primului Amendament.
Profesorul Timothy Zick de la Facultatea de Drept William & Mary, autor al cărții ”Trump 2.0: Puterea executivă și Primul Amendament”, a declarat că nici un președinte american nu a acționat la scară atît de mare împotriva libertății cuvîntului de la așa-numita ”prima spaimă roșie” (first red scare) din timpul Președinției lui Woodrow Wilson (1913-1921).
În Mai 2025, judecătoarea districtuală Beryl Howell a arătat, într-o sentință împotriva lui Trump, că ”reglarea unor conturi personale prin vizarea unei firme sau a unui individ detestat, prin acțiuni guvernamentale punitive, nu constituie o utilizare legitimă a puterilor guvernului SUA sau ale unui președinte american”.
