Forţele armate iraniene au lansat Joi atacuri asupra infrastructurii militare americane din statele din Golf, ca răspuns la atacurile SUA din cursul nopţii asupra provinciilor de coastă din Sudul Iranului şi din Estul ţării, ceea ce erodează şi mai mult acordul de încetare a focului încheiat cu trei săptămîni în urmă. Aceste evenimente au avut loc în ziua în care Iranul l-a înmormîntat pe liderul său suprem ucis în prima zi a războiului, ayatollahul Ali Khamenei, la mormîntul sfînt din Mashhad, punctul culminant al unei săptămîni de procesiuni funerare şi mitinguri de amploare, relatează Reuters.
Un oficial american a declarat că nu au mai avut loc atacuri americane în ultimele ore.
Khamenei a fost ucis într-un atac aerian în prima zi a războiului, pe 28 Februarie, ca parte a unui val de bombardamente americano-israeliene împotriva Iranului, ceea ce a declanşat un conflict de cîteva luni care a provocat moartea a mii de oameni şi a afectat grav aprovizionarea cu energie la nivel mondial.
Atacurile asupra unor nave de transport din Qatar şi Arabia Saudită de la începutul acestei săptămîni au dat însă peste cap încetarea focului, preşedintele SUA, Donald Trump, declarînd că „armistiţiul a luat sfîrşit”.
Presa iraniană a raportat ulterior multiple explozii în Sudul Iranului, inclusiv în Bushehr, unde se află una dintre centralele nucleare ale ţării, precum şi în Konarak, Choghadak şi Bandar Abbas.
Incapacitatea SUA de a pune capăt în mod decisiv războiului cu Iranul a devenit o sursă de frustrare pentru Trump, al cărui Partid Republican se confruntă cu alegerile de la jumătatea mandatului de la sfîrşitul acestui an, pe fondul preţurilor ridicate la benzină şi al nemulţumirii alegătorilor.
Cortegiul funerar al lui Khamenei a ajuns la cel mai sfînt lăcaş de cult al ţării pentru înmormîntarea sa, în faţa unei mulţimi imense care umplea curtea, unii purtînd pancarte ce îl demonizau pe preşedintele SUA şi pe care scria: „Îl vom ucide pe Trump”.
Marina Gărzilor Revoluţiei Iraniene a declarat că atacurile SUA şi intervenţia sa în redirecţionarea traficului maritim prin Strîmtoarea Ormuz perturbă redeschiderea treptată a căii navigabile.
Gărzile au precizat că numărul navelor care tranzitează Strîmtoarea sub supravegherea iraniană a revenit, în ultimele două săptămîni, la aproximativ 50% din nivelul dinaintea conflictului, adăugînd că se acordă permisiunea doar navelor care utilizează rutele desemnate de Teheran. Orice intervenţie suplimentară a SUA va atrage un „răspuns zdrobitor”, au transmis Gărzile.
Armata SUA a declarat, la rîndul său, că atacurile sale au avut ca scop menţinerea Strîmtorii deschise, după ce a afirmat că forţele iraniene au lovit trei petroliere în zonă. Atacul SUA a avut loc la cîteva ore după ce Trump a declarat că armistiţiul provizoriu a luat sfîrşit.
Preţurile petrolului, care crescuseră brusc din cauza temerilor că reluarea atacurilor va perturba transportul maritim şi aprovizionarea globală, au scăzut Joi, pe măsură ce investitorii au luat în calcul posibilitatea ca această escaladare să fie temporară sau să prefigureze o prăbuşire completă a armistiţiului.
Comandamentul Central al SUA a declarat Miercuri că forţele sale au lovit aproximativ 90 de ţinte militare iraniene, inclusiv sisteme de apărare aeriană, mijloace de supraveghere a coastelor şi depozite de rachete şi drone.
„Aceasta este o răzbunare pentru bombardarea de ieri a navelor de către Iran. Dacă se va repeta, lucrurile vor deveni mult mai grave!”, a scris Trump pe platforma sa Truth Social.
Oficialii iranieni au declarat că atacurile SUA au provocat moartea a 14 persoane şi rănirea a 78 în cinci provincii, în zilele de 8 şi 9 Iulie, au relatat mass-media de stat. Agenţia de ştiri Fars a precizat că unul dintre atacurile SUA a lovit un pod feroviar utilizat pentru comerţul cu Rusia şi China.
În Bushehr se află o centrală nucleară construită de Rusia, iar un oficial local a declarat ulterior pentru presa de stat că un proiectil american a lovit zona perimetrală a instalaţiei. Perimetrul fusese deja lovit de mai multe ori înainte de încetarea focului din 8 Aprilie.
Armata iraniană a declarat într-un comunicat difuzat de presa de stat că a lansat atacuri asupra sistemelor Patriot ale SUA din Kuweit, asupra unei staţii de avertizare timpurie din Qatar şi asupra unui depozit de combustibil al Armatei americane din Bahrain.
Kuweitul a declarat că forţele sale armate au interceptat o rachetă de croazieră, trei rachete balistice şi 10 drone în spaţiul său aerian şi că o persoană a fost rănită de şrapnelul căzut.
Sirene au răsunat şi în Iordania după ce au fost detectate rachete lansate din Iran, a relatat agenţia de ştiri de stat. Opt dintre acestea au fost interceptate, fără a se înregistra răniţi sau pagube.
Gărzile Revoluţiei au declarat ulterior că Iranul a lansat 10 rachete balistice asupra bazei militare Azraq din Iordania, care este utilizată de forţele americane, precum şi asupra unui centru de control militar american din Orientul Mijlociu, fără a oferi detalii suplimentare.
Qatarul, care găzduieşte cea mai mare bază americană din regiune şi a mediat adesea între Washington şi adversarii săi, inclusiv Teheranul, a condamnat atacurile asupra navelor comerciale, dar a solicitat totodată revenirea la diplomaţie.
Miniştrii de Externe ai Turciei şi Omanului au subliniat, de asemenea, necesitatea de a evita o escaladare militară suplimentară în cadrul unor convorbiri separate cu omologul lor iranian, Abbas Araghchi.
Într-o convorbire cu şeful Armatei din Pakistan, ţară care a mediat şi ea conflictul, Araghchi a condamnat ceea ce a numit „politicile belicoase” ale SUA.
Strîmtoarea Ormuz gestiona aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol înainte de război. De atunci, Teheranul a preluat în mare măsură controlul asupra Strîmtorii, ceea ce i-a permis să impună o situaţie de impas în confruntarea sa cu cea mai puternică armată din lume.
„Strîmtoarea Ormuz va fi redeschisă numai în condiţiile stabilite de Iran, nu prin ameninţările Statelor Unite”, a scris pe X principalul negociator al Iranului, Mohammad Bagher Ghalibaf.
