Mai mulți foşti deţinuţi şi oficiali ucraineni au acuzat Rusia că torturează sistematic prizonierii de război şi civilii reţinuţi, ţinîndu-i pe aceştia izolaţi şi supunîndu-i la bătăi, şocuri electrice şi abuzuri sexuale. Mii de persoane se află în continuare în captivitate, relatează Reuters.
Rusia a respins acuzaţiile formulate în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate al ONU.
Maria Zabolotskaya, reprezentant adjunct al Rusiei la ONU, a calificat situaţia drept „o campanie de dezinformare” şi a susţinut că prizonierii ruşi din Ucraina au fost supuşi la „tortură, degradare şi abuzuri morale şi fizice”.
Khuan Alberto Levya Garsiya, militar ucrainean în activitate, a declarat că cei care l-au capturat – forţele ruse – l-au supus tuturor formelor imaginabile de tortură pe parcursul celor 1.183 de zile de captivitate.
„Da, am fost torturat”, a declarat el jurnaliştilor după reuniunea ONU. „Orice vă puteţi imagina că i se poate face unui om pentru a-l răni sau umili împotriva voinţei sale. Orice vă trece prin minte: nu doar abuzuri verbale sau fizice, ci şi bătăi zilnice, electrocutări, exerciţii fizice excesive pe un ger năprasnic, la temperaturi sub zero grade, abuzuri sexuale. Tot ce se poate aplica unei persoane pentru a o face să cedeze psihic. Toate acestea au fost aplicate asupra mea şi a majorităţii camarazilor mei”, a adăugat el.
Garsiya a spus că a avut norocul să supravieţuiască, însă doi dintre prietenii săi au fost bătuţi pînă la moarte în centrele de detenţie din regiunea Doneţk. ”Prizonierii erau ţinuţi în barăci supraaglomerate, fără condiţii adecvate, unde aproape toţi prizonierii de război sufereau de dizenterie, iar mulţi mureau de foame”, a relatat el în cadrul reuniunii ONU.
De origine ucraineană şi cu tată cubanez, el a povestit că gardienii l-au vizat în mod special din cauza numelui său de origine latino-americană, acuzîndu-l că este „mercenar şi spion american”.
Leniie Umerova, activistă tătară din Crimeea eliberată în urma unui schimb de prizonieri în 2024, a relatat că a fost reţinută în timp ce încerca să-şi viziteze tatăl grav bolnav în Crimeea.
Ea a descris cum a fost transferată prin şapte centre de detenţie, într-un proces pe care l-a numit „un carusel al represiunii”, şi a acuzat Rusia că recurge la tortură împotriva ucrainenilor aflaţi în captivitate. Oleg Guşin, reprezentant al Cartierului General de Coordonare al Guvernului ucrainean pentru tratamentul prizonierilor de război, a declarat că prizonierii ucraineni au fost ucişi şi torturaţi în detenţie.
El a precizat că Kievul a identificat peste 300 de locuri de detenţie în Rusia şi pe teritoriul ucrainean ocupat şi că, deşi peste 9.000 de ucraineni au fost repatriaţi în urma schimburilor, mii de persoane rămîn în captivitate rusă.
Însărcinatul cu afaceri al Ucrainei, Volodimir Pavlicenko, a cerut o presiune internaţională sporită şi tragerea la răspundere a Rusiei pentru modul în care îi tratează pe prizonieri.
Claudia Fuentes Julio, secretar general adjunct al ONU pentru Drepturile Omului, a declarat că monitorizarea efectuată de ONU a arătat că tortura şi relele tratamente generalizate şi sistematice aplicate prizonierilor de război şi civililor deţinuţi ucraineni de către autorităţile Federaţiei Ruse continuă, inclusiv violenţa sexuală.
Ea a precizat că, din Februarie 2022, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului a documentat execuţia a 129 de prizonieri de război ucraineni la scurt timp după capturare şi decesul a 48 de persoane aflate în detenţie, cauzat de tortură, refuzul acordării îngrijirilor medicale sau alte condiţii inumane de detenţie.
Ea a menţionat că peste 95% dintre prizonierii de război ucraineni intervievaţi au relatat că au fost supuşi torturii sau relelor tratamente.
De asemenea, ea a afirmat că mai mult de jumătate dintre aceştia au raportat acte de violenţă sexuală, inclusiv viol, viol în grup, loviri în timp ce erau dezbrăcaţi, lovituri în zona organelor genitale, şocuri electrice aplicate organelor genitale şi mameloanelor, precum şi tratamente degradante cu caracter sexual.
Ea a declarat că ONU a primit relatări constante despre bătăi severe cu obiecte precum bastoane, curele grele şi bucăţi de lemn, şocuri electrice, atacuri cu cîini, simulări de execuţie şi alte forme de tortură.
Fuentes Julio a precizat că OHCHR a documentat, de asemenea, cazuri de tortură şi rele tratamente aplicate prizonierilor de război ruşi şi celor din ţări terţe aflaţi în custodia Ucrainei, însă la o scară fundamental diferită.
Ea a menţionat că aproximativ jumătate dintre prizonierii ruşi şi cei din ţări terţe intervievaţi au raportat abuzuri suferite în etapele iniţiale ale captivităţii.
