I.1. Inteligența artificială: între provocare și perspectivă
O analiză a inițiativelor strategice din principalele țări europene demonstrează apariția unei noi paradigme în administrația publică, care va fi bazată pe adoptarea pe tehnologiile de inteligență artificială în procesul decizional de planificare (geo)strategică și al managementului operațional local, național, subregional, regional, global. Ne-am aplecat pe strategiile naționale de dezvoltare a inteligenței artificiale din câteva țări de pe bătrânul continent:
A. Marea Britanie. Strategia Marii Britanii în domeniul inteligenței artificiale 2 se caracterizează prin investiții de amploare în tehnologiile de apărare a inteligenței artificiale și în formare de parteneriate strategice cu cele mai reprezentative companii tehnologice. Elementul cheie al abordării britanice a constat în rezultatul acordului cu compania americană Palantir, din luna Septembrie din anul 2025, materializat în suma de 2 mlrd de dolari care prevede elaborarea sistemelor IA pentru nevoile militare. Parteneriatul se orientează către dezvoltarea unui așa-numit „lanț de neutralizare” (kill chain), un sistem integrat de detectare, luare a deciziilor și executare a loviturilor, bazat pe tehnologii de inteligență artificială.
Proiectul Asgard dezvoltă o bază de date integrată cu ținte pentru a sprijini rețeaua digitală de identificare a țintelor ale Regatului Unit, a obținut o finanțare de 240 de milioane de dolari pe o perioadă de patru ani. În paralel, se dezvoltă colaborarea cu Oracle Corporation, care a anunțat continuarea unui program de investiții pe cinci ani, în valoare de 5 miliarde de dolari. Investițiile se orientează spre dezvoltarea Oracle UK Sovereign Cloud – o platformă națională de cloud care oferă organizațiilor guvernamentale și de apărare infrastructură pentru procesarea datelor și dezvoltarea de soluții de inteligență artificială, îndeplinind în același timp cerințele de securitate a informațiilor.
O caracteristică distinctivă a abordării din Regatul Unit este pus pe accentul de încurajare a creșterii companiilor interne de tehnologie de apărare prin mentorat și pe instrumente de sprijin pentru startup-uri. În mod special, Palantir s-a angajat să ajute startup-urile britanice din domeniul apărării să pătrundă pe piața din SUA, o inițiativă menită să consolideze poziția Regatului Unit ca centru de inovare în domeniul apărării la nivel european.
B. Franța. Modelul francez de dezvoltare a IA în sectorul apărării se bazează pe principiile suveranității tehnologice și ale leadershipului etic. Strategia „IA pentru umanitate”, lansată de președintele Emmanuel Macron în 2018, prevedea investiții de 1,7 miliarde de dolari până în 2022 – o cifră majorată ulterior la 3,5 miliarde de dolari până în 2024. Un moment de referință în implementarea strategiei franceze a fost înființarea Agenției Ministeriale pentru IA în domeniul Apărării (Amiad) în Mai 2024, scopul căreia constă în asigurarea controlului suveran asupra tehnologiilor de inteligență artificială în domeniul militar. Agenția coordonează dezvoltarea în trei domenii-cheie ale IA în sectorul apărării: tehnologii IA pentru sprijinirea procesului de luare a deciziilor în timpul operațiunilor de luptă, algoritmi de control bazați pe IA pentru sisteme de armament autonome și optimizarea activităților administrative organizaționale prin utilizarea tehnologiilor IA.
O atenție deosebită este acordată creării unei infrastructuri naționale de calcul. Începând cu anul 2025, Franța deține cel mai puternic supercalculator din Europa, construit special pentru a îndeplini sarcini legate de apărare. O atare infrastructură le permite specialiștilor francezi să desfășoare operațiuni de amploare, inclusiv prelucrarea de date sensibile, fără riscul de scurgere de informații. Un summit internațional privind inteligența artificială a avut loc la Paris în Februarie 2025, cu ocazia căruia au fost anunțate angajamente de investiții în valoare totală de peste 115 miliarde de dolari în sectorul IA.
Emiratele Arabe Unite s-au angajat să investească aproximativ 55 de miliarde de dolari
în construcția unor campusuri de inteligență artificială și a unor centre de date în Franța, iar compania canadiană Brookfield Asset Management — aproximativ 25 de miliarde de dolari în infrastructură pentru inteligența artificială până în 2030.
C. Germania. Strategia Germaniei de dezvoltare a inteligenței artificiale se caracterizează printr-o concentrare asupra aplicațiilor industriale și a integrării cu sectoarele economice tradiționale 14 . În Iulie 2025, guvernul a anunțat o nouă strategie națională privind inteligența artificială, cu o finanțare de aproape 6 miliarde de dolari, vizând creșterea contribuției economice a sectorului IA, inclusiv dezvoltarea și implementarea soluțiilor de IA și a serviciilor conexe – la 10% din PIB-ul țării până în
2030.
Abordarea germană se distinge prin accentul pe care îl pune pe viziunea artificială și pe
automatizarea proceselor de fabricație, reflectând punctele forte tradiționale ale industriei germane în domeniile ingineriei auto, roboticii și ingineriei mecanice. Strategia prevede crearea unor centre de calcul de înaltă performanță până în 2027 și dezvoltarea tehnologiilor de calcul cuantic, existând planuri pentru lansarea a două computere cuantice până în 2030.
Cu toate acestea, dezvoltarea inteligenței artificiale în sectorul german de apărare se confruntă cu limitări juridice și etice semnificative. De exemplu, utilizarea software-ului de la Palantir de către forțele de securitate germane stârnește dezbateri aprinse privind respectarea cerințelor constituționale și a principiilor suveranității digitale. În special, Curtea Constituțională Federală a stabilit cerințe stricte privind utilizarea sistemelor de inteligență artificială de către organele de aplicare a legii, subliniind necesitatea de a proteja drepturile cetățenilor de a controla utilizarea datelor lor cu caracter personal și libertatea informațională atunci când sunt utilizate astfel de sisteme.
Criticii din Germania atrag atenția asupra riscurilor la adresa suveranității digitale asociate dependenței de soluții tehnologice americane. Experții subliniază că utilizarea sistemelor de IA dezvoltate de țări terțe îngreunează supravegherea statală și generează riscuri de manipulare sau de acces neautorizat la date.
D. Țările de Jos(Olanda). Strategia olandeză de dezvoltare a IA 19 este inclusă în strategia cuprinzătoare de asigurare a securității cibernetice și de stimulare a inovării în sectorul apărării. Planul strategic din 2019 privind inteligența artificială prevede o finanțare guvernamentală anuală de 50 de milioane de dolari pentru cercetare și inovare în domeniul IA, o sumă majorată ulterior la 300 de milioane de dolari pentru anii următori.
Este interesant faptul că Strategia de securitate cibernetică a Țărilor de Jos pentru perioada 2022–2028 identifică IA drept un element-cheie al securității digitale naționale. În special, aceasta prevede crearea unui centru național de răspuns la incidente cibernetice care va utiliza tehnologii de IA pentru a detecta și preveni amenințările. Totodată, Strategia privind industria de apărare și inovarea pentru perioada 2025–2029 subliniază importanța tehnologiilor cu dublă utilizare, inclusiv IA, pentru asigurarea autonomiei strategice a Europei.
E. Italia. Italia a devenit prima țară din UE care a adoptat o legislație națională privind IA. În Septembrie 2025, Parlamentul a aprobat o lege care completează Actul european privind IA și prevede investiții de 1,3 miliarde de dolari în dezvoltarea IA, a securității cibernetice și a tehnologiilor cuantice. Strategia Italiei privind IA pentru perioada 2024–2026 se bazează pe o abordare centrată pe om, care plasează individul în centrul sistemelor de IA. Strategia vizează patru domenii majore: cercetarea, administrația publică, mediul de afaceri și educația.
O trăsătură distinctivă a abordării italiene o reprezintă crearea unor „sandbox-uri de reglementare” (medii de testare reglementate) pentru testarea controlată a produselor inovatoare, inclusiv a celor bazate pe IA. De exemplu, inițiativa „Italia Experimentală” oferă companiilor, universităților și organizațiilor de cercetare să testeze proiecte-pilot de digitalizare, beneficiind totodată de o exceptare temporară de la anumite constrângeri de reglementare.
(va urma)
