Ascensiunea tehnologiei cuantice
Agenția de cercetare și dezvoltare a Departamentului Apărării din SUA (DARPA) continuă să investească în tehnologii cuantice, lansând noi programe precum HARQ. Totuși, o analiză atentă a ceea ce funcționează cu adevărat în acest domeniu în 2025 dezvăluie o realitate mai degrabă sobră. Există o prăpastie între afirmațiile îndrăznețe privind „supremația cuantică” și aplicarea practică – un decalaj pe care nimeni nu a reușit încă să-l elimine.
În practică, tehnologiile cuantice au oferit umanității doar câteva soluții cu adevărat funcționale. Distribuția cuantică a cheilor (QKD) este o tehnologie care a ajuns în stadiul comercial. China a implementat o rețea de comunicații cuantice cu o lungime de 12.000 de kilometri și utilizează satelitul Micius pentru comunicații cuantice. Aceasta funcționează și aduce beneficii, însă este greu să o numim o revoluție. Generatoarele cuantice de numere aleatorii au evoluat, de asemenea, în produse comerciale destinate criptografiei și jocurilor de noroc – o tehnologie simplă care funcționează efectiv și generează profit.
Volkswagen a experimentat sisteme D-Wave pentru a optimiza traficul din Beijing, reducând congestia cu 10%. Băncile testează optimizarea portofoliilor, în timp ce chimiștii modelează molecule simple, precum diazena. Aceasta încheie, în esență, lista realizărilor practice. Tot restul constă fie în experimente de laborator, fie în promisiuni de marketing. Trăim în prezent în era așa-numitelor computere cuantice de scară intermediară cu zgomot (NISQ). Aceste sisteme dispun de sute de qubiți, însă ratele ridicate de eroare le fac practic inutile pentru majoritatea sarcinilor. Chiar și cele mai performante operații cu doi qubiți au rate de eroare ce depășesc 0,1%, qubiții își pierd starea cuantică în decurs de câteva microsecunde și pot fi executate doar secvențe scurte de operații.
În realitate, există doar între 100 și 200 de computere cuantice în întreaga lume, majoritatea fiind accesibile exclusiv prin intermediul serviciilor cloud, în scopuri de cercetare. Acest lucru nu seamănă cu o revoluție tehnologică, mai degrabă, pare a fi vorba despre echipamente științifice costisitoare, destinate unui grup restrâns de specialiști. Celebra afirmație a Google din 2019, potrivit căreia procesorul său Sycamore a rezolvat o problemă în 200 de secunde, o sarcină care ar fi necesitat 10.000 de ani pentru un supercalculator, s-a dovedit a fi o exagerare grosolană. Cercetători chinezi au replicat rezultatul pe un supercalculator clasic în 15 ore. O altă echipă a redus timpul la 14 secunde. Noul supercalculator Sunway a finalizat sarcina în 304 secunde.
O situație similară a avut loc în legătură cu afirmațiile companiei D-Wave privind supremația cuantică în sarcinile de optimizare. Cercetători de la Universitatea din New York au reprodus rezultatele D-Wave pe un laptop obișnuit în doar două ore. Se dovedește că „supremația cuantică” poate fi ușor depășită de hardware-ul convențional, dacă problema este abordată corect. Spargerea sistemelor moderne de criptare este unul dintre principalele argumente invocate de optimiștii din domeniul tehnologiei cuantice. În practică, spargerea algoritmului RSA-2048 ar necesita aproximativ 20 de milioane de qubiți stabili. Sistemele actuale dispun de cel mult puțin peste 1.000 de qubiți, iar aceștia au rate ridicate de eroare. Aceasta este o provocare pentru următoarele două-trei
Decenii, dacă este, într-adevăr, o problemă care poate fi rezolvată.
Revoluția inteligenței artificiale rămâne, de asemenea, un vis. Învățarea automată cuantică se află în stadiul experimental. GPU-urile convenționale încă depășesc performanțele procesoarelor cuantice pentru sarcinile de inteligență artificială din cauza erorilor și a blocajelor în transferul de date. Nu este o coincidență faptul că investițiile în tehnologii cuantice au scăzut cu 50% față de nivelul maxim atins în 2022. Deși în primul trimestru al anului 2025 s-a înregistrat o revenire la 1,25 miliarde de dolari, aceasta reprezintă mai degrabă o excepție decât regula.
Declarațiile directorului general al NVIDIA, Jensen Huang, care a afirmat că nu vor apărea computere cuantice practice în următorii 15-20 de ani, au provocat o scădere a acțiunilor companiilor din domeniul tehnologiilor cuantice. CEO-ul Google, Sundar Pichai, estimează că primele computere cuantice practice vor apărea în decurs de 5–10 ani – un orizont de timp mult mai prudent decât estimările anterioare. IBM plănuiește să construiască un computer cuantic complet tolerant la erori până în 2029, însă acestea
sunt doar planuri.
Calculul cuantic este o tehnologie reală și promițătoare, însă majoritatea aplicațiilor revoluționare rămân un obiectiv de viitor îndepărtat. Deși 75% dintre experți anticipează atingerea maturității tehnologice până în 2032, acest lucru nu implică neapărat o adoptare comercială pe scară largă.
