A văzut toată lumea rapoartele PISA recente. Ce spun ele? Spun că undeva la jumătate dintre tinerii români sunt analfabeți funcțional. Coincidență sau nu, cam ăsta este și procentul din populație care se declară suveranist (indiferent ce spanac o însemna suveranist), dar asta e o altă poveste, vom reveni la ea când vom avea timp. Cu alte cuvinte, suntem proștii proștilor, pentru că problema nu e doar la tineri, ea e deja una cronică la români. Și, cu ocazia asta, dăm vina toți pe căderea sistemului educațional. Fiind și proști, cum spuneam, mai dăm vina pe un dușman imaginar din afară. Unul care ne vrea răul și care ne vrea proști pentru a veni să ne violeze toate babele știrbe, precum și să ne fure apa de la Vidraru. Eu zic să facem o scurtă trecere în revistă, ca să vedem ce s-a întâmplat de fapt.
În ianuarie 1990, adică la fix o săptămână după împușcarea lui Ceaușescu, ministrul Cultelor de atunci, din proaspătul FSN (proaspăt oficial, că el era stabilit deja de ceva vreme), Nicolae Stoicescu, iniția proiectul introducerii religiei în școală. O făcea împreună cu Sinodul BOR. Coincidență sau nu, era numit rapid pe un post de ambasador, conform uzanțelor vremii. Acum, unii or să sară iar la gâtul meu că, na, am găsit eu vinovatul. Pe BOR. Stați calmi, nu săriți ca disperații, aveți răbdare și mă înjurați la final, dacă vă mai dă mâna.
A fost practic una dintre cele mai rapide reforme, una dintre primele, ceea ce ne arată nouă că inițiativa nu era deloc una întâmplătoare, născută din simpla „revoltă anti-comunistă”. Ne mai spune nouă că Sinodul BOR era suficient de influent la vremea aia pentru a porni asemenea măsuri. Pe scurt, stimați tovarăși, comunismul nu a interzis formal creștinismul, așa cum mulți scriu azi, ci a bătut palma cu personaje cheie din BOR pentru a propăși împreună niște interese comune. De asta, acele personaje din BOR erau și personaje importante în Securitate, iar mulți preoți serveau cu aplomb interesele acesteia. Da, au existat personaje incomode pentru sistem, preoți aruncați în pușcării, torturi, știm asta cu toți. Dar la fel a fost și cu intelectuali atei. Iar bisericile nu au fost interzise ca în Coreea de Nord, și nu ați fost obligați să vă declarați atei ca în Albania. În fine.
În 1992, apărea în Parlamentul României și un așa numit Grup de Rugăciune, care există și astăzi. Ce e ăsta? Este o grupare extrem de dubioasă apărută în contextul unei rețele internaționale, influențată de organizația mamă din SUA, acolo unde a luat naștere în 1935. Adică un fel de masonerie care unește indivizi influenți, sau care caută influență, sub masca religiei creștine. Cum ar veni, oficial, i-a găsit pe mai toți securiștii dragostea de rugăciune. Una care nu se face acasă, ca tot omul normal, ci în Parlament. Fix acolo îi găsește să se roage. Iar ăștia, la un moment dat, au avut pe masă inclusiv proiectul „Religia în școală”. Asta prin 1995. Ce au discutat ei acolo, ei știu.
Tot prin perioada aia, adică mijlocul anilor 90, încep să apară manualele alternative. Unele pe care, dacă ați avut inspirația să vă uitați (cum ar fi cele de istorie de clasa a V-a), vă cam ia groaza. De ce? Pentru că au o tentă religioasă atât de puternică, sunt scrise într-un limbaj atât de handicapat, încât te întrebi inevitabil cine și cui se adresează. Practic, marxism-leninismul din educația pre-decembristă a fost înlocuit cu dogma religioasă. Ce fac amândouă? Îți faultează grav gândirea critică, pentru că îți spun nu cum să gândești, ci ce să gândești. Personaje care nu ar fi trebuit lăsate nici să dezlege integrame, pentru că le-ar colora în loc să le rezolve, au ajuns creatoare de manuale școlare, aprobate cu aplomb de Ministerul Educației, și răsplătite probabil cu bani grei. Serviciu contra serviciu.
Apoi, vedeți `mneavoastră, în istorie există niște ironii frumoase. Spre exemplu, un preot pe nume Joachim Neander (Neander în greacă înseamnă Om Nou), a fost suspendat prin secolul al XVII-lea, pentru simplul motiv că îi plăcea să țină predici în natură, nu în biserică. A trăit apoi într-o peșteră, unde lumea îi ducea de mâncare, și unde a murit de tuberculoză la 30 de ani. Valea aia a fost denumită Valea lui Neander. În germană, Neanderthal. Vreo 200 de ani mai târziu, acolo a fost descoperit un „om nou”, Omul de Neanderthal. Unul care, culmea, avea media de viață cam tot pe la 30 de ani. Frumoasă ironie, nu-i așa? Mult mai puțin frumoasă, avem una și în România. Spre exemplu, în 2006, ministrul Hărdău, alt nume predestinat, scotea din programa școlară studiul evoluției umane și darwinismul. Practic, ne luam de mână cu Afganistanul, că doar pe acolo nu e acceptat darwinismul.
Revenind la programa școlară și la orele de religie, tot prin anii 90, religia devenea OBLIGATORIE la nivel primar, opțională în gimnaziu și facultativă în liceu. Problema BOR a fost că modificarea asta nu era doar ilegală, era neconstituțională. Cum ar veni, nu poți obliga pe cineva să devină ortodox, să îl obligi să studieze dogmele ortodoxe, pentru că așa vrei tu. Constituția îți garantează libertatea de conștiință, iar CCR trebuie să se asigure că așa este.
OK, știm toți ce înseamnă CCR în România. O simplă unealtă a celor de la putere. Dar nici măcar CCR nu poate să te oblige să devii ortodox, pentru că așa vrea BOR. De asta au modificat partea cu obligativitatea. Apoi, statul s-a axat pe nenumărate modificări, ordonanțe de urgență și altele, pentru a ține religia în școală într-o aparentă legalitate. De aia nu mai e oficial obligatorie, ci se face pe bază de cerere. Că practica e alta, așa cum se întâmplă la școală la fiu-meu, asta e o poveste separată. Sau nu. Dacă stați de vorbă cu un avocat bun, așa cum am făcut eu recent, vă va spune și el toate hibele. Problema este cu cine te judeci. Cu statul care a dat Legea Învățământului? Cam greu să câștigi. O poți face la CEDO, dar până acolo te cântă cucul. În fine.
Mai e însă o problemă. Că BOR nu avea oameni care să predea religia în anii ăia 90. Așa că a trimis o armată de troglodiți să o facă, școliți pe repede înainte. OK, poate unii erau mai cerebrali și spuneau ce trebuie, dar cei mai mulți nu erau așa. Iar acum, să fie cu iertare, dar să trimiți indivizi care neagă metoda științifică de studiu, aia bazată pe dovezi și demonstrații, și îți impun una bazată pe convingeri medievale, să predea în instituții de învățământ… e ca și cum l-ai pune pe liderul mafiei calabreze șef la CERN. Ce să facă ăla acolo, dacă el fix știința a ratat-o? Iar dacă vă întrebați unde a dispărut gândirea critică, ete acolo a dispărut. Pentru că a fost înlocuită cu altceva. Cu opusul ei.
Să vedem acum și de ce are BOR nevoie de așa ceva. Cu ce o ajută pe ea? Păi, explicația este simplă. O lume educată vede ce face BOR, și se dezice. Una needucată devine masă de manevră. Iar o masă mare de enoriași înseamnă putere de negociere. De asta veți vedea toți slugoii de politicieni cu Dumnezeu pe buze. Dar ei sunt doar un exemplu. Votanții lor uită că Dumnezeu spune să nu furi, iar ei o fac cu opt mâini, mai ceva ca o caracatiță. Mai spune să nu minți, să nu iei numele Domnului în deșert, și multe altele. De asta, când vedeți politicieni care îl iau pe Dumnezeu în brațe, stimați suveraniști, aveți mare grijă. Nu confundați creștinismul real cu discursul politicienilor și nici cu practicile BOR!
Cum spuneam, masa de manevră înseamnă putere de negociere. Negocierea cu statul și cu lingăii ajunși la putere înseamnă privilegii, înseamnă bani, înseamnă putere. Pentru că BOR fix asta vrea. Și scopul scuză mijloacele. Ca un exemplu, au existat investigații jurnalistice privind relațiile dintre persoane asociate BOR și oameni de afaceri/structuri ulterior asociate cu mercenarul Potra (nu am descoperit eu asta, sunt reportaje de acum cel puțin 12 ani). Aceeași BOR care a creat un monopol uriaș, de la fabrici de lumânări la hoteluri. Aceeași BOR care primește terenuri uriașe în zone la care voi nu aveți acces și unde membrii ei trăiesc în niște resorturi demne de vedetele de la Hollywood. Vedeți și voi că reportajele și investigațiile jurnalistice care arată asta sunt la liber, le găsiți online. Aceeași BOR care face matrapazlâcuri cu statul, vedeți iar reportajul cu Mangalița, Marele Alb sau cum îi spun ei lui Il Capo.
Acum, că am lungit-o extraordinar de mult, este BOR principala vinovată de eșecul învățământului românesc? Categoric NU! Eșecul este un efect al multor cauze. Un stat eșuat, corupție, miniștri incompetenți, interese, ilegalități, afaceri pe banii statului, dezinteres total pentru oamenii acestei țări șamd. Unde e BOR aici? E fix în tot ce am enumerat. Nu singură, dar e acolo. Pentru că vedeți voi, BOR nu este altceva decât o instituție care are atâta treabă cu creștinismul real pe cât a avut și Toto Riina. Iar religia în școală este doar una dintre modalitățile în care BOR își rezolvă problema enoriașilor.
Pe BOR nu o interesează să fiți educați. Nu o interesează că promovează extremismul, ura, rasismul, intoleranța, superstițiile, negura minții. Pe ea o interesează puterea, influența, banii!!! Să fie stat în stat. Asta a fost dintotdeauna și așa va fi întotdeauna.
P. s. La școala lui fiu-meu există o singură oră de engleză. O oră de engleză și una de religie pe săptămână. Aș vrea să îmi spuneți voi de câte ori ați fost la un interviu de angajare și de câte ori ați fost întrebați dacă știți să faceți mătănii viteză, sau dacă știți o limbă străină de circulație internațională! Că am și eu o boală! A văzut toată lumea rapoartele PISA recente. Ce spun ele? Spun că undeva la jumătate dintre tinerii români sunt analfabeți funcțional. Coincidență sau nu, cam ăsta este și procentul din populație care se declară suveranist (indiferent ce spanac o însemna suveranist), dar asta e o altă poveste, vom reveni la ea când vom avea timp. Cu alte cuvinte, suntem proștii proștilor, pentru că problema nu e doar la tineri, ea e deja una cronică la români. Și, cu ocazia asta, dăm vina toți pe căderea sistemului educațional. Fiind și proști, cum spuneam, mai dăm vina pe un dușman imaginar din afară. Unul care ne vrea răul și care ne vrea proști pentru a veni să ne violeze toate babele știrbe, precum și să ne fure apa de la Vidraru. Eu zic să facem o scurtă trecere în revistă, ca să vedem ce s-a întâmplat de fapt.
Mihai Ursu
