I.2. Aplicarea inteligenței artificiale în activitățile de apărare a sistemului de luare a deciziilor și de desemnare a țintelor
Schimbările revoluționare din domeniul militar sunt legate de integrarea sistemelor de
inteligență artificială în procesele de luare a deciziilor și de desemnare a țintelor. Proiectul britanic „Asgard” reprezintă cea mai ambițioasă încercare de a crea o rețea digitală integrată de desemnare a țintelor, bazată pe un ciclu în trei etape – „detectare-decizie-influențare”. Sistemul este conceput pentru a prelucra date provenite din surse multiple, inclusiv sateliți, radare și drone, precum și informații din surse deschise (mass-media, rețele de socializare etc.).
Algoritmii de inteligență artificială analizează datele recepționate și pregătesc opțiuni pentru angajarea țintelor inamice. Sistemul pune un accent deosebit pe reducerea timpului necesar luării deciziilor, un factor critic în condițiile luptei moderne. Forțele armate franceze dezvoltă sisteme similare de sprijinire a aplicării de decizii, integrate într-o infrastructură informatică națională suverană. Aceste sisteme utilizează inteligența artificială pentru a analiza informațiile, a planifica operațiunile și a coordona acțiunile diverselor ramuri ale Armatei.
Sisteme autonome și robotică
Dezvoltarea sistemelor de luptă autonome devine un domeniu prioritar pentru programele europene de apărare. Tehnologiile de inteligență artificială sunt integrate în
sistemele de control autonom ale diverselor sisteme de armament, inclusiv complexe de aviație și platforme fără pilot, pentru a le spori precizia și adaptabilitatea la condițiile de luptă, asigurând astfel capacitatea acestora de a opera autonom în medii caracterizate prin utilizarea unor contramăsuri electronice.
Până în prezent, o trăsătură caracteristică a abordării europene a fost menținerea principiului „omului în bucla de decizie” (human-in-the-loop), fapt care, în prezent, exclude apariția unor sisteme letale complet autonome. Aceasta înseamnă că deciziile finale privind utilizarea forței rămân sub control uman. Deși Parlamentul European pledează pentru interzicerea sistemelor de armament letal autonom, subliniind necesitatea menținerii controlului uman asupra deciziilor de utilizare a forței, situația s-ar putea schimba într-un viitor foarte apropiat.
Totodată, continuă dezvoltarea sistemelor autonome destinate sarcinilor specializate și celor de sprijin. Acestea includ sisteme autonome de recunoaștere, complexe de recunoaștere fără pilot, roboți logistici, sisteme automatizate de conducere a focului și de comunicații, precum și sisteme robotizate de sprijin genistic. Integrarea inteligenței artificiale în astfel de sisteme sporește semnificativ eficiența acestora și reduce riscurile pentru personal.
Obiective de securitate a informațiilor
Tehnologiile de inteligență artificială joacă un rol esențial în dezvoltarea sistemelor de
securitate cibernetică și în protecția împotriva amenințărilor legate de informații. De exemplu, agenția franceză Amiad coordonează dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială concepute pentru a contracara amenințările hibride, inclusiv dezinformarea și atacurile cibernetice care vizează infrastructura critică. Se pune un accent deosebit pe crearea de sisteme pentru detectarea și analiza automată a campaniilor de dezinformare pe rețelele de socializare și în peisajul mediatic mai larg.
Legislația italiană introduce răspunderea penală pentru diseminarea de conținut generat sau prelucrat cu ajutorul inteligenței artificiale (inclusiv deepfake-uri), faptă pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani dacă se cauzează un prejudiciu nejustificat. Această abordare demonstrează o înțelegere a riscurilor asociate utilizării malițioase a tehnologiilor de inteligență artificială.
Logistica militară și procese administrative
Sistemele de inteligență artificială sunt utilizate pe scară largă în logistica militară și în
procesele administrative. Forțele armate franceze implementează sisteme bazate pe inteligență artificială pentru gestionarea resurselor umane, inclusiv pentru recrutarea personalului, planificarea carierei militarilor și optimizarea proceselor de instruire (Liversain, 2024). Astfel de sisteme sporesc eficiența întregii organizații militare și reduc costurile administrative.
Industria germană de apărare integrează inteligența artificială în sistemele de întreținere și reparare a echipamentelor militare. Analiza predictivă utilizată în cadrul acestor proiecte permite prevenirea defecțiunilor echipamentelor și optimizarea ciclurilor de întreținere.
(va urma)
