În celebrul cimitir parizian Père-Lachaise, unde își dorm somnul de veci personalități ilustre precum Édith Piaf, Frédéric Chopin, Oscar Wilde și mulți alții, se află un mormînt modest, dar de o emoționantă delicatețe. Este locul de odihnă veșnică al lui Fernand Arbelot, muzician și actor francez, stins din viață în anul 1942. Monumentul său funerar a fost realizat în 1946 de sculptorul belgian Adolphe Wansart.
Epitaful de pe mormînt spune: „Ils furent émerveillés du beau voyage qui les mena jusqu’au bout de la vie”, cuvinte care ar putea fi tălmăcite astfel: „Au rămas fermecați de frumusețea călătoriei care i-a purtat pînă la capătul vieții.” La prima vedere, mormîntul pare doar încă o sculptură printre sutele care împodobesc cimitirul. Și totuși, este suficient să te oprești pentru o clipă ca să-i descoperi taina.
Fernand este înfățișat întins pe lespedea de piatră, cu chipul întors spre fața unei femei, pe care o ține cu tandrețe în mîini. Expresia lui este senină, aproape visătoare, ca și cum ar purta cu ea o conversație tăcută, dincolo de timp.
Se spune că, înainte de moarte, Fernand Arbelot și-ar fi exprimat o ultimă dorință: chiar și după trecerea sa din această lume, voia să poată contempla chipul femeii pe care o iubise mai presus de orice. Dorința i-a fost împlinită.
Pe monument nu se află nume și nici inscripții explicative, ci doar această sculptură, devenită întruchiparea unei iubiri și a unei fidelități fără sfîrșit. O operă de artă transformată într-un legămînt. Un mormînt devenit poem. Acolo, în tăcerea cimitirului, Fernand continuă să-și privească soția, iar Parisul păstrează această taină, săpată în piatră și străbătută de o nesfîrșită tandrețe.
Sursa. Internet
