
F. M. Dostoievski despre Rusia: ”Nație ce cutreieră prin Europa și caută ce să mai distrugă, să facă praf, pur si simplu, totul. Din batjocură”.
În prezent, Republica Moldova se află sub cel mai nimicitor asediu declanșat de serviciile secrete rusești, avînd drept aliați partidele politice moldovenești pro-ruse și ”celebrii” indezirabili ai Justiției naționale, fiind suficient să-i numim doar pe Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc. Integrarea europeană a Republicii Moldova și deschiderea fermă a Uniunii Europene (UE) față de acest proiect sunt percepute de către Kremlin și serviciile secrete rusești drept o subminare de neiertat a planurilor imperiale ale Moscovei. Federația Rusă nu o să recunoască în veci dreptul Republicii Moldova de a face parte din UE, nemaivorbind, cel puțin, despre identitatea comună cu România sub aspect lingvistic și istoric.
Forțele pro-ruse din interiorul Republicii Moldova sunt extrem de puternice și periculoase față de viitorul european apropiat al acestei Țări, iar subordonarea lor față de Moscova și serviciile secrete rusești este extrem de evidentă. Integrarea europeană a Republicii Moldova este percepută de către dictatorul criminal Vladimir Putin drept un afront personal în contextul pretențiilor lui imperiale. Pierzînd în două scrutine electorale controlul politic asupra acestei Țări – Parlamentul și Președinția –, serviciile secrete rusești au întocmit și execută un scenariu extrem de simplu, la prima vedere. Astfel, se intenționează blocarea aderării la UE prin următoarele dimensiuni:
1. Compromiterea actualei guvernări prin relevarea publică a unor elemente de corupție și abuz, iar votanții-țintă vizați sunt cei Țară și din diaspora.
2. Îndepărtarea de Maia Sandu și PAS a votanților acestora în contextul unor ”dezamăgiri” față de ei, precum și în privința aderării la UE pe care, conform scenariului rusesc, trebuie să o considere ”complice cu niște guvernanți corupți”.
3. Implicarea în scenariul rusesc a unor elemente periculoase care doar astfel nădăjduiesc să se reabiliteze juridic în Republica Moldova, iar aici mă refer în special la Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc.
4. Provocarea de haos politic intern, de alegeri anticipate ori, cel tîrziu, cîștigarea certă a viitoarelor alegeri parlamentare și prezidențiale de către forțele pro-rusești pentru a denunța integrarea în UE.
În tot acest ansamblu, firește că nu fac abstracție de greșelile politice, în plan intern, ale guvernanților, omisiunile față de angajamentele electorale etc. Un lucru este cert: pentru integrarea Țării în UE s-au făcut pași fundamentali, iar acest lucru deranjează teribil Kremlinul. Pentru contracararea integrării europene, scenariul rusesc a inclus un element simplu care poate să-i dezamăgească profund pe votanții PAS și ai Maiei Sandu, iar aici este vorba despre aceea că rușii vor să-i convingă pe moldovenii majoritari că ”sunt guvernați de către o clasă politică extrem de coruptă pînă la cel mai înalt nivel”.
În consecință, au apărut ”dezvăluiri revoltătoare” despre ”verișorismul patronat de Maia Sandu” și restul de abuzuri guvernamentale pe care nu le mai pomenesc. În acest context, se impun cîteva note. În primul rînd, este imposibil să îmi imaginez că Maia Sandu ar fi cerut imperativ unei instituții ca să-i angajeze vreo verișoară. De-a lungul istoriei Republicii Moldova, iar aici mă refer la Președinția deținută de Mircea Snegur, Petru Lucinschi, Vladimir Voronin, Nicolae Timofti, Igor Dodon și la oligarhul Vladimir Plahotniuc care a stăpînit Țara neoficial, au existat ceea ce eu numesc ”căpușe prezidențiale și guvernamentale profitoare”. Era suficient ca unul sau una să se ducă la un mare șef care știa că este nepotul, vărul, nepoata sau verișoara unui președinte sau premier și să-i ceară acestuia o funcție bănoasă, iar acesta, se înțelege, nu avea curajul să-l sau s-o refuze. Cam așa funcționează acest sistem intervenționist abuziv și astăzi, iar rușii știu bine pe ce pedale compromițătoare să apese.
Sigur că în aceste cazuri trebuie să existe o vigilență maximă din partea guvernanților, însă ”lanțul de scheme” moștenit este extrem de complex, cu multiple ramificații ”protectoare”. După cum vedeți, scenariul rusesc este extrem de simplu, mai ales că are la bază ”frînturi de adevăr”, care nu-i obligatoriu să fie puse în relații directe de coordonare cu politicianul vizat să treacă drept corupt în fața moldovenilor simpli, a celor care nu au capacitatea să vadă dincolo de aparențe.
Integrarea european este o realitate concretă bine administrată de către actualii guvernanți, însă ”administrarea politică, socială, economică și de securitate națională din interiorul Țării se pare că are încă multe vulnerabilități, mai cu seamă în contextul în care integrarea deplină în UE poate fi desăvîrșită în următorul mandat electoral”. Ce drum este de (re)ales? Tăiatul în carne vie, se pare!






