Potrivit religiei Ortodoxe, lumina sfîntă este o minune care se întîmplă în fiecare an la biserica din Ierusalim în sîmbăta mare, ziua dinaintea Paștelui Ortodox. Unii o consideră cea mai veche minune anuală atestată a lumii creștine, alții o consideră cea mai veche minciună anuală atestată a lumii creștine.
În fiecare an, de Paștele ortodox, mii de religioși se duc la Ierusalim în biserica Sfîntului Mormînt în ziua dinaintea Paștelui ca să participe la slujba de vecernie. Punctul culminant al ritualul la care iau parte fețe bisericești de pretutindeni îl reprezintă momentul în care patriarhul grec al Ierusalimului înconjoară Sfîntul Mormînt alături de un sobor de ierarhi și de preoți. După procesiune, patriarhul intră cu 33 de lumînări în mormînt, unde se crede că lumina sfîntă coboară și le aprinde. După acest eveniment, patriarhul iese din mormînt și împarte Lumina credincioșilor prezenți în biserică. Lumina de la Ierusalim ajunge în 13 țări ortodoxe, printre care și România.
Oamenii au început să se îndoiască de acest așa-zis miracol spunînd că este menit să atragă atenția asupra ortodoxismului, prin minciuni, falsuri, manipulare și să-și pună întrebări dacă nu cumva este o înșelătorie. Dar de ce mai persistă legenda? Pentru că preoții au nevoie de banii aduși de credincioși, la fel și orașul are nevoie de banii turiștilor, iar în urma acestor vizite aduceau și mai aduc încă venituri mari.
Focul de fapt nu se pogoara de niciunde. Lumînările pur și simplu se aprind instantaneu, nefiind atinse de cineva. Cum este posibil acest lucru? Știința ne oferă răspunsul: cu ajutorul fosforului alb. Fosforul nu poate exista liber în natură deoarece are o mare afinitate pentru oxigen. Se găsește numai sub formă de compuși, mai ales fosfați. Fosforul alb se obține prin calcinarea fosfatului de calciu (apatite sau fosforite) cu cărbune. În procedeul industrial se adaugă însă dioxid de siliciu (nisip), al cărui rol este de a pune în libertate din ionul de fosfat pentaoxidul de fosfor mai reactiv.
Primele chibrituri conțineau în gămălia lor fosfor alb și se aprindeau prin frecare pe orice suprafață aspră. S-a renunțat la ele din cauza toxicității lor și înlocuite cu așa- numitele “chibrituri suedeze”. Gămălia acestora, conținînd clorat de potasiu și sulfură de antimoniu, ușor inflamabile, care se aprinde numai prin frecare pe o pastă conținînd fosfor roșu.
Un istoric grec pe numele său Michael Kalopoulos a demonstrat că lumînările impregnate cu fosfor alb pot lua foc de la sine. Acesta a înmuiat fitilul unor lumînări în fosfor, iar pentru a întîrzia aprinderea acestora au fost înmuiate apoi într-un solvent organic, urmînd ca fosforul să ia contact cu aerul și să se aprindă abia după ce acesta se evapora. Lumînările s-au aprins spontan după circa 20 de minute. Kalopoulos a arătat că dacă fosforul este dizolvat într-un solvent organic potrivit, autoaprinderea este întîrziată pînă cînd solventul este aproape total evaporat. Aprinderea putînd fiind întîrziată pînă la o jumătate de oră sau chiar mai mult, depinzînd de densitatea soluției și de natura solventului folosit.
Calitățile fosforului erau cunoscute încă din antichitate, fiind folosit de magicieni în secolul V î.e.n. De asemenea, Strabon (un vestit istoric și geograf antic grec) descrie folosirea fosforului alb de către babilonieni într-o lucrare publicată în anul 23 e.n.
În final, rămîne concluzia că cei care vor să creadă, vor crede, chiar dacă este o farsă veche de secole, iar ceilalți care nu cred vor continua să ignore evenimentul. Biserica Ortodoxa apelează tot timpul la astfel de mijloace ca: icoane plîngăcioase, lemne cu forme ciudate, izvoare de apă vie, moaște tămăduitoare din oase de animale etc., totul avînd un substrat pur comercial pentru a atrage așa-ziși pelerini și a face bani.
Faptul că lumina apare numai la ortodocsi ar trebui ca să-i convingă pe aborigieni, pe cei din Papua-Noua Guinee și pe Himba, tribul cu cele mai frumoase femei din Africa, că Sfînta Ortodoxie deține adevărul adevărat. Dar, cum căile domnului sunt neasfaltate, cu toate că suntem în sec XXI și avem mijloace de a împraștia informația (format video, nu ,,telefonu’ fără fir’’) în toate colțurile lumii, se pare că nici pe ei se pot convinge în totalitate.
P. s. Cum putem obține fosfor alb din urină: Se lasă urina într-un borcan deschis pentru aproximativ o săptămînă. E nevoie și de două linguri de pudră foarte fină de mangal (cărbune artificial ușor și sfărîmicios) și de două linguri de scorțișoară. Se amestecă cele două pulberi și se combină cu urina într-o retortă de sticlă (vas de laborator confecționat de obicei din sticlă și avînd formă de balon cu gîtul asemănător cu gura unui ceainic, dar drept și îndoit către în jos). Sub gura acestui vas se pune un pahar cu apă. Se încălzește cu grijă amestecul în retortă și se privește cum gazele trec din tub în paharul cu apă curată. În final, o substanța alb-gălbuie se va forma pe fundul paharului cu apă. Dacă aruncăm apa, fosforul se va aprinde în contact cu aerul. Și gata… avem minunea la noi în beci!
Mihai Ursu
