Este înduioșător să vezi cum oameni, altfel foarte inteligenți, fac volute logice absolut stupefiante încercînd să salveze Biblia. Adevărul este că, luată integral, Biblia este profund imorală și incompatibilă cu o societate modernă. Atrocitățile descrise acolo nu sunt deloc excepții, ele sunt regula, iar dacă ne referim la tradiția bisericii, violența este definitorie. Există, pînă la violența fizică, o formă psihologică de violență care o încurajează pe cea dintîi: violența urii.
Creștinismul a trecut în ultimii patru sute de ani printr-un proces de laicizare. În momentul de față, majoritatea credincioșilor creștini nu au citit Biblia și se raportează la cîteva maxime benevolente. Creștinismul este o religie domesticită, cel puțin deocamdată. Publicul se adăpa de la cîteva pasaje pacifiste în care se spune că totul trebuie să fie bine și să ne iubim unii pe alții, să nu facem rău și alte lucruri similare. De obicei, se citează cîteva fraze care se potrivesc cu valorile contemporane și restul de o mie… ignorate că nu se potrivesc.
Cele 10 prunci sunt reduse la două sau trei! Restul sunt voit ignorate. De ce oare? ,,Să nu rîvnești la femeia altuia‘‘! Oare pentru că, implicit, privește femeia ca fiind a cuiva? Sau pe cea cu ,,Să nu ai alți dumnezei în afară de mine‘‘. E intolerantă cu alte religii? Sau poate tratamentul pe care Dumnezeu l-a rezervat celor ,,nealeși‘‘ (să-i omorîți și femeile să le luați sclave) nu este pe placul nostru?
Vechiul Testament consideră sclavia ceva normal. Este plin de robi și roabe pe acolo. Vrăjitoarele trebuie omorîte… Dacă citim doar ce ne place… Dar! Sa ne mutam la Noul Testament. Aici lucrurile stau ceva mai bine. Mai trecuseră vreo șase–șapte sute de ani, oamenii s-au mai civilizat.
Cînd creștinii au ajuns în Africa, au fost șocați să vadă că triburile de acolo practicau canibalismul. Normal să fie șocați, creștinii nu sunt canibali, nu? Doar ritualic, în fiecare Duminica cînd se delectează cu sîngele și carnea lui Jessus, condamnat de tat-su să fie mîncat veșnic de credincioși… Nu a găsit alta soluție, ce să facem. Da, știu, habotnicii îmi vor spune că nu înțeleg eu metafora. Nu e nici o metaforă, întrebați un popă, este miracolul transsubstanțierii pe care îl face orice popă la liturghie. Atunci nu înțeleg semnificația. Sigur că nu. Cum nici voi nu înțelegeți triburile canibale din Africa. Credeți că ele nu au justificări înalte? La găsit justificări specia noastră este mare maestră.
Fundamentalismul religios este o realitate prezentă în toate religiile. O explicație psihologică a succesului său este că fundamentaliștii oferă de multe ori o narațiune mai seducătoare și accesibilă decît teologii oficiali. De pildă, narațiunea reducționistă a creștinismului poate fi reformulată în cîteva cuvinte: datoria adevăratului credincios este să facă voia lui Dumnezeu și să îi urască pe necredincioși. Oricine altcineva care crede în mod diferit în divinitate este un eretic al cărui suflet ar trebui salvat chiar și prin constrîngere și execuție.
Și zici sigur că, dacă biserica nu ar fi fost domesticită de legi, modul de execuții al evului mediu ar fi fost în continuare și în ziua de astăzi pentru a învăța ereticii ce înseamnă creștinismul.
Vă mai mirați de ce creștinii, în special ortodocșii, sunt învățați de către popi să urască pe cei de alte religii și să îi ocolească socotind că ei sunt eretici?
Mihai Ursu
