După 20 de luni de tulburări în relațiile transatlantice, oficialii UE se tem că președintele SUA îl antipatizează prea mult pe liderul Ucrainei pentru a insista asupra unei păci echitabile. Într-un comentariu superficial făcut săptămâna aceasta, Donald Trump a precizat că nu consideră războiul din Ucraina un conflict în care ambele părți sunt vinovate. „Sincer, Rusia s-a descurcat bine cu Ucraina”, a spus președintele SUA. „Nu au făcut prea multe.”
Pentru locuitorii Kievului, care au îndurat săptămâni întregi de bombardamente intensificate, și aliații Ucrainei din întreaga Europă, remarca a confirmat impresia tot mai mare că SUA iau partea liderului rus Vladimir Putin în război.
„Negociatorii americani încearcă să împingă Ucraina la capitulare de aproape doi ani”, a declarat marți, în fața Parlamentului European, Kaja Kallas, diplomata principală a UE. ”Motivul pentru care Ucraina nu s-a predat conform termenilor lui Putin până acum este acela că Europa a oferit atât de mult sprijin”, a adăugat ea.
În timp ce își caută explicații pentru ultima acțiune a lui Trump împotriva Ucrainei, unii oficiali și diplomați europeni cred că totul se reduce la preferințele personale ale președintelui, la fel de mult ca și la obiectivele politice ale țării sale.
„Cred că este o chestiune personală”, a declarat fostul ministru britanic David Lidington, acum membru distins la Royal United Services Institute, un important think tank de securitate din Londra. „Trump este egocentric – predilecțiile sale personale pentru dictatori și autocrați, dorința sa de a oferi oportunități companiilor americane… sunt părți foarte importante ale motivației sale.”
În privat, oficialii UE sunt de acord. „Trump nu-l place pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Pur și simplu nu-l place”, a spus un oficial guvernamental care i-a observat îndeaproape pe ambii bărbați. „Asta face mai dificilă convingerea SUA să ajute la pace. Totul este o înțelegere rațională cu Trump, până când nu mai este.”
Un diplomat dintr-o țară a UE, căruia i s-a acordat anonimatul, la fel ca alții din acest raport, pentru a discuta chestiuni sensibile, a declarat că inconsecventul Trump s-ar putea răzgândi din nou și ar putea inversa recentele mișcări împotriva Ucrainei. Președintele SUA a făcut schimbări și a intervenit în multe privințe, „cu excepția unui singur lucru”, a spus diplomatul. „Pare să-i susțină pe ruși”.
„A criticat Ucraina, UE, NATO, dar aproape niciodată nu a spus ceva critic la adresa lui Putin. Este izbitor. Trebuie să ne confruntăm cu o administrație care pare a fi mai degrabă pro-rusă decât orice altceva”, a spus diplomatul.
Casa Albă nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii.
Pierderi în creștere
Pentru Ucraina și aliații săi europeni, ideea că nimic nu poate sau nu va schimba sentimentele lui Trump față de Zelenski este sumbră. După patru ani și jumătate de război, Kievul se confruntă cu un deficit de finanțare și de apărare aeriană și, pe fondul creșterii sprijinului pentru dreapta populistă din Europa, se confruntă cu o potențială pierdere a sprijinului politic în lunile următoare.
Emisarul lui Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit marți la Oslo cu președintele ucrainean și cu liderii Norvegiei și Finlandei pentru discuții și s-a deplasat mieruri la Sankt Petersburg pentru a discuta propuneri de pace cu conducerea rusă, în timp ce Casa Albă insistă asupra unui armistițiu. O opțiune care i se va oferi lui Putin este un summit tripartit al liderilor cu Trump și Zelenski.
Eforturile anterioare de a-l convinge pe președintele rus să participe la o astfel de întâlnire au eșuat însă, iar diplomații UE nu cred că Putin manifestă vreo dorință reală de încetare a focului. Acesta este parțial motivul pentru care ostilitatea lui Trump față de Zelenski este atât de problematică.
„Există un consens clar în întreaga Europă că Putin nu dorește pace”, a declarat un al doilea diplomat al UE. „Va trebui să fie forțat să intre în pace.”
Însă, în loc să-i ceară lui Putin, Trump și-a intensificat presiunea asupra lui Zelenski, chiar și în contextul escaladării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene în această lună. Liderul Ucrainei resimte presiunea, așa cum le-a spus omologilor săi din UE în cadrul întâlnirilor private de la Bruxelles săptămâna trecută, potrivit primului diplomat.
Într-o serie de comentarii extrem de critice din ultimele zile, Trump a spus că lui Zelenski „nu-i pasă” și „nu vrea să pună capăt acestui război” și că ar trebui înlocuit din funcția de lider sau de negociator al Ucrainei. „Președintele Putin ar dori să vadă o soluționare”, a spus Trump . „Președintele Zelenski ar fi putut rezolva acest război sau ar fi putut face o înțelegere, de multe ori”.
Bătaia Biroului Oval
Animozitatea lui Trump ar putea datează de un incident din timpul primului său mandat, în 2019, când l-a îndemnat pe liderul ucrainean să ajute la o anchetă asupra lui Joe Biden, care l-a învins în cele din urmă pe Trump la următoarele alegeri prezidențiale, a spus Lidington. O succesiune de întâlniri ostile din anii următori, inclusiv în Biroul Oval în februarie 2025, au întărit această impresie, a spus el.
„Era clar că în infama întâlnire de la Casa Albă Trump și vicepreședintele JD Vance plănuiseră acea bătaie publică a lui Zelenski și mi-am dat seama atunci că exista un puternic element personal în acest proces”, a spus Lidington.
„Cred că există un alt element, și anume că, dacă te uiți la oamenii pe care Trump încearcă să-i curteze, aceștia tind să fie lideri autocrați și sunt «oameni»”, a spus Lidington.
El și-a amintit că a participat la o cină cu lideri mondiali în 2018, pentru a marca centenarul sfârșitului Primului Război Mondial, la Paris. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de la acea vreme, Angela Merkel, jucau rolul de gazde comune „la masa principală”, dar Trump nu era interesat să facă conversație cu niciunul dintre ei, a spus Lidington.
„Din limbajul corpului era destul de evident că Trump era nerăbdător cu ei, iar unul dintre oamenii cu care voia cu adevărat să vorbească era liderul turc Recep Tayyip Erdoğan și alți oameni care semănau puțin mai mult cu imaginea de om puternic pe care îi place să o prezinte”, a observat el.
„Povești ciudate”
Un oficial de rang înalt dintr-o țară europeană familiarizată cu discuțiile din Ucraina a declarat că motivele lui Trump au fost parțial politice, parțial legate de calcularea a ceea ce ar fi profitabil și parțial legate de personalități. „Se află în prezent într-un ciclu electoral și au nevoie de cineva pe care să-l dea vina pentru creșterea prețurilor”, a spus oficialul. „În general, lui Trump îi plac diverse tipuri de oameni și lideri. De fapt, are o predilecție pentru oamenii de succes și veseli.”
În ultimele zile, Zelenski a avertizat că țara sa suferă mai multe victime civile, deoarece SUA au redus sprijinul, inclusiv serviciile Starlink și Starshield, care ajută Ucraina să se apere împotriva atacurilor rusești și să planifice operațiuni. „Încă nu avem nicio explicație pentru asta, doar alte povești ciudate”, a declarat Zelenski luni congresmenilor americani.
Luna aceasta, avertismentele avansate privind atacurile cu rachete rusești din partea partenerilor americani nu au reușit să fie recepționate normal. Ucraina are, de asemenea, o lipsă de interceptoare de rachete Patriot, a spus el.
Pentagonul nu a emis niciun comentariu oficial cu privire la plângerile ucrainene. Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului din Ucraina a declarat 328 de civili au fost uciși și peste 2.000 au fost răniți în Ucraina luna trecută, o creștere de 85% față de septembrie 2025. ONU a declarat că primele două săptămâni ale lunii octombrie au fost printre cele mai mortale pentru civilii din Ucraina din ultimii ani, determinate de creșterea atacurilor cu rachete și drone.
Primul diplomat UE citat mai sus a declarat că multe guverne europene au fost iritate de faptul că Trump le-a exclus din conversațiile sale cu Putin până acum. „Probabil există mult mai mult dialog între americani și ruși decât ne-am putea imagina”, a spus diplomatul.
Întâlnirea de marți cu Witkoff în Norvegia a ridicat posibilitatea ca o colaborare directă cu Putin să fie din nou în joc, cel puțin pentru Zelenski. „Astăzi a fost o zi bună pentru pace”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, după participarea la discuțiile de la Oslo. „La nivel substanțial și tehnic, am făcut de fapt multe progrese sub radar în ultima săptămână sau cam așa ceva”, a spus Stubb. „Procesul merge acum din nou în direcția corectă”, a adăugat el. „Sperăm că nu vom face nicio întoarcere.”
