Împreună cu o fostă studentă, am scris o carte cu titlul „Putin’s Totalitarian Democracy”. În seminarul meu de la Uninversity of Maryland, am vorbit despre proiecțiile istorice ale despotului de la Kremlin. Acum doua decenii, era admiratorul lui Petru cel Mare. Acum îl venerează pe Ivan cel Groaznic. La fel ca Stalin. Iată ce le-aș spune trimișilor lui Trump aflați din nou la Moscova să cumpere gogoșile pregătite de nepotul bucătarului Spiridon Putin: Haideți să încercăm să gîndim ca Putin.
Este la putere de peste un sfert de veac. A neutralizat opoziția. Nu are rival. Ucraina poate fi Afganistanul său, drept pentru care își intensifică acțiunile distructive. Nu poate accepta o pace cu Zelenski. Președintele Ucrainei este nemesisul său. Precum Nemțov ori Navalnii. Cît timp economia de război nu se prăbușește, Putin nu va ceda.
Coaliția celor cu voința trebuie să pună o presiune maximă asupra economiei ruse. Pentru Putin, triumful în acest război înseamnă că va intra în istoria Rusiei alături de marii țari. Micul derbedeu din Leningrad vrea să fie pomenit drept Vladimir cel Mare. Putin cel Groaznic.
De aici și maniacala îndîrjire. Respingerea oricărui compromis. Plusează, trișează, măsluiește întruna jocul. Putin nu poate avea încredere în nimeni. Se uită la draperii și se întreabă ce conjurație se pregătește. În mîna cui se află jungherul? E mai singur decît Stalin în ultimele luni de viață. Dar la fel suspicios. La fel de înstrăinat de realitate. Este personificarea a ceea ce marele istoric și politolog Robert C, Tucker a numit cîndva „the delusional paranoid system”. Un deget întins lui Putin înseamnă că v-ați pierdut mîna.
