Despre cooperare internațională și inițiative globale
Dezvoltarea tehnologiilor de inteligență artificială în domeniul militar are loc pe fondul
aprofundării cooperării transatlantice între Europa și America de Nord. Parteneriatul dintre Regatul Unit și SUA în domeniul IA, ilustrat de acordurile cu companiile Palantir și Oracle, demonstrează importanța strategică a colaborării tehnologice între aliați. „Acordul tehnic privind prosperitatea” din 2025, încheiat între SUA și Regatul Unit, a pus bazele unei cooperări aprofundate în domeniul tehnologiilor critice, inclusiv inteligența artificială, calculul cuantic și semiconductorii. Acordul prevede coordonarea investițiilor, schimbul de tehnologii și dezvoltarea în comun a standardelor.
Demersul Uniunii Europene de a obține autonomie strategică în domeniul inteligenței artificiale reflectă o schimbare fundamentală: trecerea de la rolul pasiv de autoritate de reglementare, care stabilește norme pentru companiile străine, la o poziție activă de lider tehnologic, capabil să își dezvolte propriile soluții de IA și să modeleze standardele globale prin intermediul propriilor capacități inovatoare. Planul de acțiune „Continentul IA”, adoptat în Aprilie 2025, marchează trecerea de la o reglementare reactivă la o poziție de lider tehnologic proactiv, susținută de investiții în valoare totală de 220 de miliarde de dolari.
Cadrul conceptual pentru autonomia strategică europeană în domeniul IA se bazează pe patru componente interconectate: instituirea unei infrastructuri de calcul suverane, cuprinzând centre de date și sisteme de calcul de înaltă performanță (așa-numitele „fabrici de IA” și „gigafabrici”) concepute pentru antrenarea unor modele lingvistice de mari dimensiuni și a unor rețele neuronale; dezvoltarea unor modele lingvistice și algoritmi proprii; crearea unei piețe digitale unificate, cu o dependență minimă de furnizori externi; stabilirea unor standarde etice globale prin influență în domeniul reglementării.
Doar că implementarea strategiei se confruntă cu constrângeri sistemice: fragmentarea
abordărilor naționale, lipsa capitalului de risc și o dependență cronică de serviciile cloud din SUA, care controlează aproximativ 70 % din piața europeană a serviciilor cloud. Inițiativele europene în domeniul inteligenței artificiale încorporează din ce în ce mai mult parteneriate strategice cu țările în curs de dezvoltare, conturând o nouă arhitectură pentru diplomația tehnologică și dezvoltarea internațională.
Această tendință reflectă înțelegerea faptului că poziția de lider global în domeniul IA necesită nu doar superioritate tehnologică, ci și capacitatea de a modela ecosistemele internaționale de inovare și de a influența standardele pentru implementarea IA în regiunile în curs de dezvoltare. Cea mai ambițioasă inițiativă a fost lansarea, în Iunie 2025, a Centrului pentru IA în sprijinul Dezvoltării Durabile la Roma, cu sprijinul statelor G7 și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.
Înființată cu implicarea activă a Italiei în cadrul Planului Mattei pentru Africa (Cerami, 2024), platforma își propune să accelereze creșterea industrială în țările africane prin integrarea tehnologiilor de inteligență artificială în domenii precum sănătatea, educația, agricultura, finanțele și administrația publică. Centrul funcționează pe baza principiilor parteneriatului egal și ale participării comunităților locale, diferențiindu-se astfel de modelele tradiționale de asistență tehnologică.
Cooperarea germano-franceză în domeniul inteligenței artificiale (IA) se extinde și către țările în curs de dezvoltare prin intermediul unor mecanisme de cooperare bilaterală. Agenția germană pentru dezvoltare GIZ și comunitatea open-source GovStack sprijină atât parteneriatele bilaterale, cât și implicarea multilaterală în proiecte de IA din țările în curs de dezvoltare 36 . Agenția Franceză pentru Dezvoltare (AFD) și banca de dezvoltare KfW oferă asistență tehnică și dezvoltă programe pentru adaptarea soluțiilor de IA la condițiile locale.
Avantajul inițiativelor europene rezidă în combinarea expertizei tehnice cu principii de
guvernanță relativ solide; acest lucru permite furnizarea unor soluții competitive pentru transformarea digitală a Africii, prin intermediul unor aplicații de inteligență artificială adaptate contextelor locale din domenii precum sănătatea, educația, agricultura și administrația publică, protejând, totodată, suveranitatea digitală a națiunilor africane și stimulând o dezvoltare socio-economică durabilă.
Această abordare contrastează cu modelele axate exclusiv pe eficiența tehnologică, fără a lua în considerare implicațiile etice și sociale. Numai că eforturile europene active se confruntă cu o concurență intensificată, în special în regiunea africană. Lipsite de sprijin substanțial, coordonare și resurse, inițiativele europene riscă să fie subminate de investițiile masive în infrastructură ale concurenților. De exemplu, inițiativele chineze din cadrul Inițiativei „Un brâu, o cale” și platformele tehnologice americane creează modele alternative de cooperare care adesea depășesc ofertele europene în ceea ce privește amploarea finanțării și viteza de implementare.
Evident că rivalitatea globală în domeniul inteligenței artificiale capătă caracterul unui „nou Război Rece”, în care superioritatea tehnologică determină poziția geopolitică și securitatea națională. Competiția dintre Statele Unite, China și Europa modelează arhitectura unui peisaj fragmentat al inteligenței artificiale, caracterizat prin standarde multiple și o interoperabilitate limitată.
Supremația SUA în domeniul resurselor de calcul rămâne, pentru moment, incontestabilă: consumul de energie al centrelor de date americane atinge 231 TWh, comparativ cu 140 TWh în China. Totuși, investiția estimată a Chinei de 100 de miliarde de dolari în infrastructura de IA pentru anul 2025 pregătește terenul pentru o schimbare fundamentală a raportului de forțe. Investiția Europei de 23 de miliarde de dolari pentru construirea a cinci „gigafabrici” de IA pare modestă în comparație cu proiectul american „Stargate”, evaluat la 500 de miliarde de dolari.
Restricțiile la export impuse de SUA au transformat semiconductorii într-un instrument de coerciție geopolitică. Un sistem de acces pe trei niveluri pentru componentele semiconductoare avansate și specializate, destinate sarcinilor de lucru în domeniul inteligenței artificiale, creează o ierarhie tehnologică: optsprezece țări aliate beneficiază de acces nerestricționat, în timp ce alte state sunt limitate la cote anuale de maximum 1.700 de unități de microprocesoare avansate pentru aplicații de inteligență artificială. Acordul comercial UE-SUA din iulie 2025 integrează efectiv infrastructura europeană de inteligență artificială în sistemul american de control tehnologic, impunând achiziția de microcipuri americane în valoare de 40 de miliarde de dolari și utilizarea platformelor cloud americane.
Cu toate acestea, replica Chinei, bazat pe mobilizarea resurselor interne, demonstrează eficiența modelului autoritar de dezvoltare tehnologică. O a treia rundă de investiții, în valoare de 47,5 miliarde de dolari, din partea Fondului Național de Investiții în Industria Circuitelor Integrate, precum și succesul modelelor DeepSeek-R1, atestă gradul tot mai ridicat de autosuficiență a ecosistemului chinez de inteligență artificială. Europa se află în postura de partener secundar, fiind nevoită să aleagă între tehnologia americană și independența strategică.
(va urma)
